Delegaţiile SUA, UE şi Ucrainei se întâlnesc, astăzi, la Geneva (Elveţia) pentru a discuta planul de pace al lui Trump, în 28 de puncte, care n-ar „conveni” Kievului, pe motivul că reiterează cerinţele maximaliste de lungă durată ale Rusiei. Având nu puţini sfătuitori, unii credibili, Volodimir Zelenski a ajuns într-unul „din cele mai dificile momente”: pierderea demnităţii sau a unui aliat-cheie, pentru ţara sa. Planul în 28 de puncte, validat de preşedintele american Donald Trump, pune presiune maximă pe Kiev pentru a ceda teritorii (majoritatea ocupate), a limita efectivele armatei sale şi a promite că nu va adera la NATO (unde oricum nu putea adera fără acceptul SUA) în schimbul încetării războiului, toate acestea fiind cereri mai vechi ale Rusiei. Cele 28 de puncte, considerate „dificile”, nu sunt deloc… dificile, fiindcă Ucraina oricum se descurcă dramatic pe teatrele de operaţiuni, cu pierderi mari, cum au şi ruşii, cedare de teritorii, în fiecare săptămână. Ucraina va colabora, calm şi rapid, cu SUA şi partenerii săi, pentru a pune capăt războiului, asta se clamează la nivel declarativ. Rusia, după toate aparenţele, obţine ceea ce îşi doreşte, o mare parte din doleanţe asemănându-se cu poziţiile maximaliste pe care Moscova le-a susţinut în timpul discuţiilor, de la Istanbul, din aprilie 2022, la scurt timp după invazie. Planul Ucrainei, pe puncte, identic cu cel de încetare a focului în Gaza, stabileşte angajamente pe care fiecare parte şi le-ar asuma, pentru a pune capăt conflictului. Planul prevede recunoaşterea Crimeei, Luganskului şi Doneţkului, ocupate de acum de Rusia, ca fiind ruseşti, inclusiv de SUA. De asemenea, mai prevede retragerea forţelor militare ucrainiene din zonele încă deţinute în Doneţk. Proiectul este doar punctul de plecare pentru negocieri, şi asta a spus-o apăsat Donald Trump. Pe de altă parte, Zelenski se află într-o slăbită poziţie pentru a rezista eforturilor SUA, având în vedere imensul scandal de corupţie de la Kiev. Ar cam fi timpul negocierilor, pentru sfârşitul acestui război sângeros. Rusia pregăteşte, în opinia unor experţi, o nouă ofensivă cu numele de cod „furtuna de iarnă”. Pe 20 noiembrie a.c., Vladimir Putin, în uniformă militară, de care nu este prea îndrăgostit, spun analiştii, a făcut o vizită în zona de operaţiuni militare speciale, la postul de comandă al grupării „Vest”, eveniment de referinţă, ce demonstrează o schimbare în faza operaţională. Adică, totul decurge conform planului, sub controlul strict al comandantului-şef. Pe harta din spatele şefului Statului Major general, localităţile Nikolaev şi Odessa erau marcate ca părţi ale Federaţiei ruse. Şi faptul că asta s-a văzut nu era deloc… o scăpare. Administraţia Trump a reiterat, sâmbătă, că planul de rezolvare a conflictului din Ucraina nu a fost un răspuns la doleanţele Rusiei, este complet fals acest lucru, cum au susţinut unii senatori americani. Documentul publicat, de mai multe instituţii media, reiterează câteva cerinţe ale Rusiei, dar oferă garanţii de securitate Kievului pentru a preveni pe viitor alte atacuri ruseşti. Donald Trump a dat termen, iniţial, până la 27 noiembrie –Ziua Recunoştinţei- pentru a răspunde soluţiilor propuse, dar sâmbătă, fără a oferi alte detalii a spus că planul de pace nu este ultima sa ofertă. Optimismul este oricum la cote joase. Dacă Zelenski acceptă planul, o parte a societăţii îl va respinge, ceea ce va conduce la conflicte interne. Liderii europeni, la rândul lor, resping acordul de pace cu Ucraina şi declarativ îşi reconfirmă sprijinul pentru Kiev, căutând însă să nu „deranjeze” Casa Albă, ceea ce este greu mai de presupus.
