S-a săvârşit din viaţă, după ce a fost scos de sub dărâmături, şi se afla în ambulanţă, în drum spre spitalul Umberto 1, la 11 ore de la prăbuşirea unei părţi din Torre dei Conti, în centrul istoric al Romei, în urma unui stop-cardiac, românul Octav Stroici (66 ani) muncitor de meserie, originar din Suceava, care locuia la periferia Capitalei. Operaţiunea de salvare contra-cronometru a fost tergiversată, de o altă prăbuşire, care a obligat salvatorii să se retragă, după care au încercat alte excavări. Medici, circa 140 de pompieri, locuitori din zonă, toţi cu sufletul la gură au urmărit operaţiunea de salvare a românului. Prăbuşirea s-a produs parţial din interiorul structurii, după cum arată un videoclip, în timpul lucrărilor de renovare la Forumul Imperial din Roma. Torre dei Conti, una dintre cele mai rare rămăşiţe ale Romei medievale, construită în 1203, la ordinul Papei Inocenţiu al III-lea, supravegheată în permanenţă din 2006, prezenta semne evidente de deteriorare. Rapoartele tehnice întocmite, înainte de începerea lucrărilor, menţionau probleme grave privind dezintegrarea pe scară largă a elementelor de construcţie, penetrarea vegetaţiei spontane în crăpăturile zidurilor. Patru muncitori au fost prinşi în accident, dar numai românul, din păcate, a decedat, în circumstanţele cunoscute. Premierul italian, Giorgia Meloni, şi-a exprimat „profunda durere” şi a transmis condoleanţele sale şi ale guvernului, familiei îndoliate. Parchetul din Roma, potrivit presei, investighează acuzaţiile de omucidere şi omor din culpă, în cazul prăbuşirii vechiului turn medieval. Că zona a fost închisă şi anchetatorii au dispus efectuarea unei autopsii asupra corpului victimei s-a mai spus. Sunt consultaţi experţi tehnici în reconstituirea evenimentului şi identificarea cauzelor şi responsabilităţilor. S-au luat măsuri de siguranţă, operaţiunile fiind extrem de complexe, din cauza fragilităţii structurii, dar toate acestea se ştiau. Nucleul original al clădirii, care se află pe locul unui antic templu roman, dedicat zeiţei Tellus, ar fi fost construit de Pietro dei Conti, menţionat de Francesco Petrarca în scrisorile sale, şi era cunoscut sub numele de Torre Maggiore. Istoria locului este desigur încărcată, simbolistica fiind familiară specialiştilor în materie. Şantierul însă e plin de situaţii riscante, monitorizat cu atenţie, dar cum Roma este mare, operaţiunea este complicată. Lucrările începuseră acum un an, după ce nu se mai lucrase timp de 30 de ani. Turnul, simbol al puterii medievale a conţilor De Segni, şi punct de reper în inima Forurilor Imperiale, va fi supus unui proiect de restaurare în valoare de 6,9 mil. euro, finanţat de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acum molozul este împletit cu istoria, iar anchetatorii încearcă să înţeleagă, cum o clădire aflată în curs de consolidare s-a putut prăbuşi brusc. Într-o declaraţie oficială, Superintendenţa Capitoliană pentru Patrimoniu Cultural a precizat că prăbuşirea „a afectat contrafortul central de pe partea de sud şi o parte a casei scării şi placa acoperişului”. Presa italiană acordă spaţii mari celor întâmplate: dezastrul de la Torre dei Conti reaprinde discuţia despre fragilitatea patrimoniului Romei şi siguranţa şantierelor publice de construcţii. Multe situri istorice, de la palate renascentiste, la biserici baroce, încă aşteaptă consolidarea structurală, în timp ce gestionarea fondurilor PNRR necesită pe lângă rapiditate şi o rigoare administrativă impecabilă. Moartea unui român, pe pământ străin, înduioşează de bună seamă, fiindcă el plecase de acasă, în căutarea unui trai mai bun.
