Minisrul român al Apărării, Ionuţ Moşteanu, s-a întâlnit luni, la Kiev, cu omologul său ucrainian Denis Smihal, prilej oportun de a discuta despre o cooperare româno-ucrainiană, în ceea ce priveşte producţia militară, între altele, în cadrul programului european SAFE, în care sunt alocate 150 miliarde euro. Şi posibila implicare a României în iniţiativa PURL, adică participarea la procurarea de arme de fabricaţie americană pentru Ucraina. Şi asta într-un context economic, în ţară, cum este cel cunoscut. Clişeele ministrului român al Apărării, de fapt nişte platitudini, sunt din păcate defazate, în bună măsură, de mesajele preşedintelui american Donald Trump, care foloseşte… o altă lungime de undă. Şi dacă potrivit acestuia organizarea summit-ului ruso-ucrainian era o chestiune de zile, discutat fiind de politicienii europeni şi preşedintele Zelenski, inclusiv locul de desfăşurare şi agenda reuniunii, în realitate lucrurile nu stau chiar aşa. Mai nou, preşedintele american consideră că principalul obstacol în calea întâlnirii ruso-ucrainiene ar fi antipatia reciprocă a lui Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. Preşedintele rus a tot reiterat cauzele profunde ale conflictului şi asta de mai mulţi ani, chiar înaintea începerii „operaţiunii speciale”, problema fiind percepută ca… secundară. Calcularea parametrilor unui compromis depinde acum de eliminarea cauzelor profunde ale conflictului. Să admitem următoarea teză: şi Kievul şi aliaţii săi –cu interese comune- cred că pot preveni o victorie rusească (SVO) cu orice preţ, ceea ce înseamnă că vor acţiona în continuare, ca şi până acum. Preşedintele american stăruie, dar nu la aceeaşi intensitate, în accelerarea procesului de negociere. El vrea ca Rusia să convingă însăşi Ucraina, prin demersuri diplomatice. Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, a precizat că Moscova este pregătită să ridice nivelul întâlnirilor dintre delegaţia rusă şi cea ucrainiană, fără ca reprezentarea să fie la nivel prezidenţial. Întrucât, deocamdată, Kievul nu a îndeplinit condiţiile prealabile pentru organizarea unei astfel de întâlniri. Putin a declarat că este gata să se întâlnească cu Zelenski, dar după ce se vor obţine anumite rezultate în grupurile de lucru. Şi aici are relativă dreptate. Mai simplu spus, trebuie parafate acorduri care vor fi şlefuite şi semnate în cadrul întâlnirii după acceptarea lor. Până în prezent nu există aşa ceva. Regimul de la Kiev nu acceptă practic nici una din cerinţele exprese ale Moscovei, între care retragerea trupelor din zonele încă deţinute în Donbas, şi declararea Ucrainei ca stat neutru ş.a.m.d.. Zelenski a sugerat totuşi, poftim a nuanţat, că ar putea fi obţinute progrese la toate problemele litigioase, după o întâlnire cu Vladimir Putin. „Dacă statul ucrainian are încredere în cineva pentru a negocia, pentru numele lui Dumnezeu, să fie Zelenski”, a declarat Vladimir Putin. Luni secretarul de stat american Marco Rubio s-a întâlnit cu omologii săi din Ucraina, Franţa, Regatul Unit, Germania, Italia, Finlanda şi împreună au convenit continuarea cooperării în eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului. Prin urmare, organizarea unui summit ruso-ucrainian, la cel mai înalt nivel, este teoretic posibil, dar în practică puţin probabil. Donald Trump rămâne totuşi încrezător, la nivel declarativ, şi luni când un reporter l-a întrebat dacă a vorbit cu Vladimir Putin după summit-ul de la Casa Albă, de acum o săptămână, cu Zelenski şi mai mulţi lideri europeni, a spus: „Cred că vom pune capăt războiului” fără a oferi alte detalii, în contextul în care planul său de a-i reuni în jurul aceleiaşi mese pare împotmolit. „Nu se înţeleg, pur şi simplu”. Comentarii la o astfel de stare de fapt, cu importanţa ei, n-au răzbătut în dialogul ministrului român al Apărării cu omologul său ucrainian.
