Din fortăreaţa monetară a Băncii Centrale Europene şi până la ducatul pro-european al Luxemburgului, liderii europeni încep să îşi exprime public îndoielile că Grecia poate rămâne în zona euro. „Dacă Grecia decide să nu rămână în zona euro, nu o putem obliga. Ei vor decide dacă să rămână sau nu în zona euro”, a declarat miercuri ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, la o conferinţă la Bruxelles. Surprinzător este că sondajele de opinie din Grecia arată că populaţia, deşi se opune austerităţii, vrea să rămână în zona euro, ceea ce pune ţara în faţa unor opţiuni incompatibile. „Dacă 80% din greci vor să rămână în zona euro, atunci trebuie să sprijine partidele care promovează o politică în acest sens”, a declarat ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn. După 386 de miliarde de euro alocate Greciei, Irlandei şi Portugaliei, achiziţii de obligaţiuni guvernamentale de 214 miliarde de euro efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE) şi alte 1.000 de miliarde de euro împrumutate de instituţie băncilor, plus 17 summit-uri europene pe tema crizei, haosul politic din Grecia împinge Europa într-o nouă fază periculoasă a crizei. „Lumea asistă la un moment important al istoriei Uniunii Europene, un moment de criză”, a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy, prezent la cea de-a 62-a aniversare a declaraţiei lui Robert Schuman, pe atunci ministru de Externe al Franţei, care a lansat integrarea europeană.
În paralel cu criza economică, în Grecia continuă şi criza politică. După ce liderul partidului Noua Democraţie, cel mai bine plasat la alegerile din 6 mai, Antonis Samaras, nu a reuşit să formeze o coaliţie guvernamentală, miercuri seara şi Alexis Tsipras, liderul partidului stângii radicale Syriza, a anunţat că renunţă să formeze un guvern de coaliţie, după ce nu a reuşit să găsească o majoritate „pentru un guvern de stânga” care să se opună austerităţii. Drept urmare, preşedintele Carolos Papoulis a hotărât să facă o nouă încercare, invitându-l la discuţii pe Evangelos Venizelos, liderul socialiştilor eleni (Pasok). „Voi accepta mandatul de formare a guvernului şi de continuare a efortului naţional”, a declarat Venizelos după o întrevedere lipsită de succes cu Tsipras. În aceste condiţii, de incertitudine maximă, nu este de mirare că liderii din zona euro au decis, miercuri seara, blocarea unei tranşe de un miliard de euro, din cele 5,2 miliarde destinate Greciei, şi amânarea deciziei până la viitoarea reuniune a miniştrilor Finanţelor, de luni.
