Într-un interviu acordat publicaţiei ruse Izvestia, ministrul adjunct rus de externe, Serghei Riabkov, vechi diplomat, opina că summit-ul din Alaska (Anchorage) va da un nou impuls normalizării relaţiilor dintre Rusia şi SUA, ceea ce va face posibilă avansarea în rezolvarea şi altor probleme importante, inclusiv rezolvarea zborurilor aeriene. Agenda summit-ului nu se va limita doar la Ucraina şi vor fi discutate perspectivele cooperării economice în Arctica, prin acorduri bilaterale, precum şi controlul armelor, mai exact un nou tratat privind rachetele şi armele nucleare. Pe de altă parte, Riabkov semnala faptul că nu s-au făcut progrese în privinţa restituirii proprietăţilor diplomaţiei ruseşti, cum se convenise pe 27 febriuarie a.c. la Istanbul, când delegaţiile rusă şi americană au discutat despre buna funcţionare a misiunilor diplomatice. Întâlnirea era o continuare logică a negocierilor din 18 februarie de la Riad, unde miniştrii de externe conveniseră asupra intensificării eforturilor pentru eliminarea problemelor din activitatea misiunilor diplomatice. De altfel, Serghei Lavrov a spus că se lucrează la „eliminarea factorilor iritativi”, care interferează în funcţionarea normală a misiunilor diplomatice ale ambelor ţări. A fost semnalată o evoluţie pozitivă, prin numirea ambasadorului rus Alexander Darchiev, sosit la Washington, în luna martie. Pe 11 august a.c. Donald Trump a admis posibilitatea normalizării relaţiilor comerciale dintre Rusia şi SUA, după ce anterior făcuse ameninţări cu tarife de 100% pentru toate importurile din Rusia, sancţiuni secundare împotriva ţărilor care continuă să cumpere petrol şi gaze din Rusia, până acum neintroduse. Există părerea unor buni analişti de politică externă, precum prof. univ. dr. Ştefan Popescu, că negocierile s-au purtat deja, dar Ucraina nu va accepta ce i s-a hărăzit şi războiul va continua. Zelenski a anunţat deja că nu intenţionează să recunoască rezultatul summit-ului din Alaska. Riscul imediat? Dezangajarea totală a SUA, tăierea oricărui sprijin militar pentru Kiev, care are susţinerea aliaţilor, în continuare, un fel de frondă, destul de rafinată, la toate deciziile lui Donald Trump. Nu e bine ce se întâmplă, cum recunoaşte şi Ştefan Popescu. Soluţionarea conflictului din Ucraina rămâne unul din principalele obstacole în relaţiile Moscova-Washington, fiindcă Moscova nu are de gând să returneze nici un teritoriu, de acum ocupat, chiar nici Herson şi Zaporojie. O notă particulară: Viktor Orban premierul Ungariei, consideră că UE trebuie să-şi revină şi să acţioneze independent, în loc să urmărească negocierile liderilor mondiali de pe margine. A reiterat propunerea organizării unui summit Rusia-UE, care ar fi trebuit, în opinia, sa să se fi şi ţinut deja. Relaţiile ruso-americane sunt pe cale să se amelioreze, şi convorbirea telefonică, de ieri, dintre Lavrov şi Marco Rubio confirmă interesul pentru buna desfăşurare a summit-ului. În tot acest timp Volodimir Zelenski se agită pe cât îi stă în putinţă, fiindcă în joc este şi funcţia sa de preşedinte: potrivit The Telegraph le-ar fi spus liderilor europeni că trebuie să respingă orice acord de pace, pe care preşedintele american l-ar propune, incluzând o retragere a trupelor ucrainiene, aşa cum solicită Rusia, care ar putea păstra în schimb o parte din teritoriul ocupat deja. Cum activitatea echipelor tehnice înaintea oricărei întâlniri majore este o practică obişnuită, Putin şi Trump urmează să confirme oficial, în Alaska, ceea ce conveniseră echipele lor înainte de întâlnire. Progrese radicale nu sunt aşteptate, şi cel care este supus la cea mai cumplită presiune este… Donald Trump.
