Moscova, dacă luăm în seamă şi trebuie să facem asta, declaraţia lui Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, vrea să înţeleagă „ce se ascunde în spatele ultimatumului de 50 de zile pentru rezolvarea conflictului din Ucraina”, dat de Donald Trump. Înainte au fost 24 de ore, apoi 100 de zile, acum 50 de zile. Se află Donald Trump sub presiunea UE şi NATO, greu de spus, oricum pe 14 iulie a.c. a anunţat cu fermitate că Washingtonul va impune tarife secundare de 100% partenerilor comerciali ai Moscovei, dacă în 50 de zile nu se ajunge la o înţelegere privind soluţionarea conflictului. Kievului i s-au promis arme… plătite de ţările europene, livrările urmând a include 17 sisteme de apărare aeriană Patriot. Deunăzi, pe 23 iulie, liderul de la Kiev, Zelenski, a trimis la Istanbul o delegaţie, nu de 12 persoane, cum se convenise prin protocol, ci de 14 persoane, condusă de fostul ministru al Apărării, Rustem Umerov, acum secretar al Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare. În delegaţie au fost cooptaţi şi reprezentanţi ai Statului Major general al forţelor armate ale Ucrainei. Dificultăţile celei de a 3-a rundă de negocieri de la Istanbul nu se anunţau deosebite –compromisul pare a nu mai face parte din joc- mai ales că se ajunsese într-un punct, în care nu se mai puteau aborda chestiuni secundare, ci ceea ce ar trebui inclus în cele din urmă în acordul juridic internaţional, bazat pe rezultatele concrete ale operaţiunii militare speciale. Întrucât memorandumurile prezentate erau diametral opuse, poziţiile părţilor n-au mai fost exprimate punct cu punct, în încercarea identificării de compromisuri, cel puţin pe un bloc mai larg de probleme. Poziţia echipei de negociere ucrainiană a fost clar exprimată: mai întâi un armistiţiu şi apoi discutăm poziţiile de fond ale viitorului tratat. Partea rusă refuză un astfel de armistiţiu considerându-l doar o pauză permisivă regrupării şi continuării operaţiunilor militare. Ruşii refuză cu alte cuvinte un armistiţiu de dragul armistiţiului. Sunt gata să discute semnarea unui tratat de pace complet obligatoriu, din punct de vedere juridic. Iar în acest caz nu mai consideră necesar un armistiţiu, deoarece negocierile pot continua în paralel. Faptul că Zelenski afirmase anterior că nu vor mai fi negocieri, iar acum a format o delegaţie numeroasă, arată că s-a conformat dispoziţiilor americane. Pentru obţinerea unei păci depline, presiunea pe Kiev trebuie continuată. Ruşii reproşează delegaţiei ucrainiene aşa-numita diplomaţie a megafonului, adică declaraţii zgomotoase în mass-media, în desconsiderarea diplomaţiei clasice, a negocierilor cu uşile închise, unde sunt necesare compromisuri pentru a avea rezultate. Concesii vor trebui făcute de ambele părţi. Premierul ungar Viktor Orban, bine informat cu toate subtilităţile dialogului pomenit, susţine că în urmă cu un an existau condiţii mult mai favorabile pentru un armistiţiu, iar acum este mult mai dificil de obţinut pacea cu ruşii. UE nu înţelege unde se termină graniţele Ucrainei. Şi aici s-ar putea să aibă dreptate. S-au făcut referiri la competenţa lui Vladimir Rostislavovici Medinski, istoric, consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, ceea ce înseamnă că Federaţia rusă şi-a construit poziţia în negocieri în cel mai cenzurat mod posibil. Istoria oferă răspunsul la toate acele întrebări, care aidoma unor scheleţi în dulap au desluşiri neconvenabile. Multe depind de chimia care va apărea între părţile negociatoare. Realităţile concrete de pe teren, în ceea ce priveşte teritoriul, vor crea mari dureri de cap. În timpul celei de a treia rundă de discuţii de la Istanbul şeful delegaţiei ucrainiene, Rustem Umerov, a propus ca întâlnirea lui Volodimir Zelenski cu Vladimir Putin să aibă loc până la sfârşitul lunii august în conformitate cu ultimatumul de 50 de zile al lui Donald Trump, dar partea rusă nu pare optimisă, în ceea ce priveşte posibilitatea unei întâlniri iminente. Invocă nelegitimitatea preşedintelui ucrainian ş.a.m.d.. La Istanbul, în cea de a treia rundă de negocieri, dacă s-a înregistrat vreun progres, acela a fost în discuţiile individuale purtate de şefii delegaţiilor rusă şi ucrainiană cu şeful diplomaţiei turce, Hakan Fidan. Prezent şi pe durata dialogului de 40 de minute cât au durat negocierile.
