Toată lumea aşteaptă veşti mai bune despre războiul din Ucraina, deşi subiectul nu mai este atât de prezent în mass-media occidentală. Care din planurile de pace sunt reale sau nu, este greu de spus. Acum, din motive evidente, totul se învârte în jurul teritoriilor ocupate de armata rusă şi discuţiile sunt în desfăşurare. Recunoaşterea de facto, nu legală, a respectivelor teritorii, ocupate de armata rusă, la care se adaugă şi Crimeea, este în discuţie, dar Kievul refuză orice concesie. Ar fi naiv să considerăm orice acord convenit ca fiind definitiv. Preludiul şi principalul motiv al conflictului armat, întins pe mai bine de 3 ani, nu a fost problema teritoriilor, ci aspiraţiile Ucrainei –într-un fel îndreptăţite- de a deveni membru NATO şi contradicţiile care se acumulaseră de-a lungul timpului. Ceea ce a recunoscut şi Donald Trump. Detaliile negocierilor de încetare a focului, în mai multe runde, dintre SUA, Europa şi Ucraina rămân în bună măsură învăluite în ceaţă. Într-un interviu acordat, în publicaţia braziliană O Globo, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat cerinţele Rusiei pentru pace în Ucraina: sfârşitul interdicţiei Ucrainei de a negocia direct cu Rusia; revenirea Ucrainei la statutul de ţară neutră şi nealiniată, în conformitate cu declaraţia de suveranitate de la începutul anilor 90; sfârşitul politicilor anti-ruse; recunoaşterea internaţională a suveranităţii Rusiei asupra Crimeei, Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. De asemenea, Serghei Lavrov mai cere ridicarea sancţiunilor economice, a urmăririlor penale şi a mandatelor de arestare, precum şi transferul către Rusia a activelor sale îngheţate în Occident. Prin urmare nu există nici o flexibilizare, în poziţia Federaţiei ruse, deşi între timp SUA negociază aprins şi public cu Ucraina şi Europa termenii de armistiţiu, în conformitate cu ceea ce generalul Keith Kellogg a susţinut de mai mult timp, derutându-l într-un fel inclusiv pe Donald Trump. Mai clar, în interviul său pentru O Globo, Serghei Lavrov a afirmat că Rusia nu se va angaja la îngheţarea temporară a conflictului, fără a avea o cale certă pentru un acord de pace mai amplu. Deocamdată, solicitarea unui armistiţiu unilateral, în perioada 8-10 mai, prilejuit de cea de a 80-a aniversare a victoriei sale, în cel de al doilea război mondial, pe 9 mai, a fost primită cu răceală de Kiev. „Din anumite motive toată lumea ar trebui să aştepte până la 8 mai, înainte de a înceta focul, doar pentru a-i oferi lui Putin tăcerea pentru parada sa. Noi preţuim vieţile oamenilor nu paradele”, a fost răspunsul lui Volodimir Zelenski, la doleanţa Moscovei. Mai mult, reproşurile lui Donald Trump la adresa lui Vladimir Putin, au devenit mai frecvente de când Federaţia rusă a lansat un atac asupra Kievului, săptămâna trecută, ucigând cel puţin 8 persoane, sugerând reporterilor că Vladimir Putin ar putea să nu vrea „să oprească războiul”, după o întâlnire cu Zelenski, la Roma, sâmbăta trecută. Casa Albă ar dori ca totul să fie mai rapid, în planul negocierilor, în pofida discrepanţelor din dinamica evenimentelor, în timp ce Kremlinul consideră că graba nu va permite să se ajungă la un acord de încredere. Deocamdată ştim că Donald Trump a repins planul prim-ministrului britanic Keir Starmer şi al preşedintelui francez Macron de a crea o „coaliţie a celor dispuşi”, privind desfăşurarea de trupe în Ucraina, pentru a acţiona ca un bastion împotriva Rusiei. Din punct de vedere politic Donald Trump a deturnat rezistenţa europeană la planurile sale de pace pentru Ucraina. Ce se va întâmpla în continuare este greu de prevăzut, judecând după interviul acordat de Lavrov, publicaţiei braziliene. Volodimir Zelenski a respins deja şi prevederea privind Crimeea. Pentru europeni, lipsa garanţiilor de securitate sau a sprijinului din partea SUA s-ar putea dovedi greu de surmontat dacă nu imposibil. Se va detaşa Donald Trump de chesiunea ucrainiană? Greu de spus, nefiind în schimb exclus un sprijin tăcut pentru Ucraina, declarând în continuare că acest război nu a fost al lui. Tendinţa sa de a privi lumea, exclusiv prin prisma negocierilor, se pare că nu funcţionează adecvat, dar cu toate acestea diligenţele sale vor continua, prezentând Moscovei „cea mai bună ofertă posibilă”, care ar include inclusiv ridicarea parţială a sancţiunilor occidentale. Donald Trump nu se poate resemna, asta ca o părere.
