Într-un interviu pentru publicaţia franceză „Le Point”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov, s-a destăinuit, referindu-se la posibila întâlnire între Trump şi Putin, că „părţile se pregătesc în prezent în mod corespunzător, pentru ca întâlnirea între cei doi lideri să fie productivă”. Referindu-se la condiţiile premergătoare soluţionării conflictului din Ucraina, Dmitri Peşkov a spus lucruri îndelung lustruite: retragerea AFU de pe teritoriile regiunilor deja încorporate în Federaţia Rusă, neadmiterea Ucrainei în NATO ş.a.m.d.. Cu puţin înainte, mai exact în urmă cu o săptămână, secretarul de stat Marco Rubio spusese reporterilor, înainte de a părăsi Parisul, unde a purtat discuţii la nivel înalt cu oficiali europeni şi ucrainieni, că „dacă nu este posibil să punem capăt războiului din Ucraina trebuie să mergem mai departe. Trebuie să stabilim foarte repede, iar eu vorbesc de câteva zile, dacă acest lucru este fezabil sau nu”. Plictiseala mărturisită sau saturaţia secretarului de stat Marco Rubio faţă de discuţiile de pace cu Rusia semnalează şi o intenţie a SUA de a transfera în totalitate responsabilitatea pentru războiul său „prin procură” (cum îl consideră ruşii) către Europa, pe măsură ce atenţia Washingtonului se îndreaptă spre China. La rândul ei, partea rusă invocă faptul că niciodată n-a fost abordată cauza reală a conflictului din Ucraina: extinderea NATO până la graniţele Rusiei. După amânarea întâlnirii programate a miniştrilor de externe, la Londra, o delegaţie ucrainiană condusă de consilierul prezidenţial Andriy Yermak s-a întâlnit cu reprezentantul SUA, Keith Kellog, şi a scris pe X că „Kievul rămâne ferm asupra principiilor sale fundamentale, care stau la baza suveranităţii şi integrităţii nostre teritoriale”. Yermak a mai spus că o încetare imediată a focului, cuprinzătoare şi necondiţionată trebuie să fie primul pas către începerea negocierilor, care vizează obţinerea unei păci juste şi de durată. „Ne-am exprimat speranţa că aceasta este în conformitate cu viziunea preşedintelui Donald Trump”. În acelaşi timp au apărut detalii despre o presupusă ofertă făcută de preşedintele rus, Vladimir Putin, trimisului special american Steve Witkoff, în timpul întâlnirii de la Sankt Petersburg, la începutul lunii aprilie. Potrivit Financial Times şi The Guardian se spune că Vladimir Putin ar fi propus îngheţarea actualei linii a frontului, renunţarea –deocamdată- la pretenţia de a controla întreaga întindere a celor 4 regiuni anexate (Doneţk, Lugansk, Herson, Zaporojie) prin recunoaşterea de către SUA a suveranităţii Rusiei asupra Crimeei şi o garanţie că Ucraina nu va adera la NATO. O propunere privită cu scepticism de europeni, care se tem că este doar o mişcare tactică de a atrage SUA la masa negocierilor, în condiţiile Moscovei. După cum se ştie, Witkoff va fi vineri la Moscova, pentru o nouă întâlnire cu Vladimir Putin. Volodimir Zelenski, la rândul său, a spus că este pregătit pentru negocieri directe cu Rusia „în orice format” dar numai după o încetare efectivă a focului. Şi-a exprimat dorinţa de a se întâlni cu Donald Trump, probabil sâmbătă, în timpul funeraliilor Papei Francisc. Bruxelles-ul nu a primit „cu păcere” propunerea americană de recunoaştere a anexării Crimeei la Rusia încât Guillaume Mercier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a reiterat că poziţia UE rămâne aceea de a sprijini integritatea teritorială a Ucrainei, care include revenirea tuturor teritoriilor anexate după 2014. „Suntem alături de Ucraina, cu angajamentul de a sprijini suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a acesteia. În ceea ce priveşte Crimeea poziţia noastră este foarte clară”. Pe toate canalele diplomatice evident că se lucrează neobosit. Poziţia lui Donald Trump a fost confirmată de purtătorul de cuvânt, Karoline Leavitt: „Zelenski a încercat să conteste aceste negocieri de pace în presă, iar acest lucru este inacceptabil pentru preşedinte. Acestea ar trebui să fie negocieri cu uşile închise. Răbdarea lui Donald Turmp se epuizează. Vrea să facă ce este mai bine pentru lume. Vrea pace şi Zelenski pare să se mişte într-o direcţie greşită”. Mult mai tranşant a fost Donald Trump: „dacă Zelenski nu se întoarce va fi rău pentru el. Poate să facă pace sau să lupte încă 3 ani, înainte de a pierde toată ţara. Suntem foarte aproape de o înţelegere, dar omul care nu are aşi în mânecă trebuie să urmeze calea sugerată”. Moscova şi Washintonul vor discuta acum, se sugerează, condiţiile pentru retragerea SUA din conflict.
