Armistiţiul de Paşte s-a încheiat, prin încălcarea lui de ambele părţi, şi ostilităţile şi-au reluat cursul normal. Chiar înainte de anunţul făcut de Vladimir Putin privind un armistiţiu, prin declaraţia secretarului de stat Marco Rubio de a abandona orice demers şi a lăsa totul în seama Kievului şi Europei –dacă nu se ajunge la o înţelegere, astăzi la Londra-, se simţea un aer al unui punct de cotitură. După cum ştim la 18 aprilie, la Palatul Elysee, din Paris, au avut loc discuţii tripartite despre Ucraina la nivel înalt, aşadar într-un format fără precedent, partea europeană fiind reprezentată de Franţa, Germania şi Regatul Unit. Până atunci discuţiile avuseseră loc între ucrainieni şi americani, între europeni şi ucrainieni sau între americani şi ruşi. Fără nici un progres major. Dar în politică astfel de anticipări sunt înşelătoare. Washingtonul, prin vocea lui Marco Rubio, a ameninţat acum cu retragerea din aceste negocieri, dacă nu se convine asupra unui acord, decretând că „acesta nu este războiul nostru”. Elitele europene îl percep pe Donald Trump, în primul rând, ca pe un adversar ideologic. El este reprezentantul unor opinii de dreapta şi un triumf diplomatic al său în rezolvarea chestiunii războiului din Ucraina nu lasă impresia că ar fi bine primit. UE s-a agăţat ferm de Ucraina, aşa că Bruxelles-ul consideră că poate substitui, cel puţin temporar, ajutorul american, deşi are mai puţine resurse. La rândul său, Washingtonul are puţine pârghii de presiune asupra Ucrainei: anularea livrărilor de arme, refuzul de a împărtăşi informaţii şi suspendarea ajutorului financiar. Chiar dacă toate acestea sunt întrerupte simultan, forţele armate ucrainiene mai pot rezista. Deocamdată, intenţia lui Donald Trump de a rezolva conflictul din Ucraina în primele 100 de zile de preşedinţie pare să eşueze. Rada de la Kiev, la propunerea lui Zelenski, a extins legea marţială, amândând astfel alegerile, iar UE susţine capacitatea forţelor armate ucrainiene de a continua operaţiunile militare. Majoritatea liderilor europeni susţin autorităţile de la Kiev, în dorinţa de a continua conflictul. Or, tocmai această poziţie a Bruxelles-ului îl irită pe Donald Trump, scrie Politico. În plus, şeful de la Casa Albă a fost deranjat de interviul lui Zelenski, unul dintre ele, fiindcă liderul de la Kiev acordă interviuri pe bandă, pentru „Time” (publicaţie britanică), unde cu referire la un acord de pace cu Rusia a opinat că e o perspectivă „foarte, foarte îndepărtată”. Donald Trump pare decis asupra chestiunii cheie privind o reglementare paşnică: Federaţia rusă rămâne cu teritoriul ocupat (inclusiv Crimeea). După anumite păreri, ale unor analişti militari, partea americană a aprofundat specificul acestui conflict. Declaraţiile recente ale lui Steve Witkoff, după o lungă discuţie cu Vladimir Putin, şi Marco Rubio, sunt destul de clare. Americanii nu mai ameninţă cu sancţiuni, pentru că s-au orientat spre alte chestiuni. O retragere a Washingtonul lasă războiul pe seama… europenilor. Dacă asta se doreşte. Retragerea americanilor nu este o veste grozavă pentru Kiev şi perspectivele devin şi mai sumbre. Pe teatrele de operaţiuni, în ultimele două zile, în regiunea Kursk a fost finalizată operaţiunea de readucere a Mânăstirii Gornalsky „Sf. Nicolae” sub controlul forţelor ruse. Declaraţia lui Marco Rubio pare menită să pună presiune asupra părţilor, făcându-le să înţeleagă că fereastra oportunităţilor s-ar putea închide. Partea americană încă mai speră într-un rezultat pozitiv al demersului lor astăzi, la Londra, fiindcă dorinţa lui Donald Trump de a câştiga laurii unui făcător de pace este întărită. Deocamdată fiecare rezultat e doar următoarea poziţie pentru continuarea conflictului. Nu este exclus ca problemele Ucrainei să devină insurmontabile. Moscova a anunţat sâmbătă că a făcut un schimb de peste 240 de prizonieri de război cu Ucraina, inclusiv răniţi, aflaţi sub tratament de urgenţă. Să revenim: poziţia SUA a devenit „tot mai realistă”, în înţelegerea cauzelor fundamentale ale acestui război, prin admiterea faptului că NATO nu se va extinde niciodată în Ucraina, că graniţele se vor schimba şi că măsurile de securitate trebuie să fie colective, adică în interesul tuturor părţilor. În momentul de faţă nu se cunosc intenţiile lui Donald Trump cu privire la punctele cheie ale planului de pace, care apar în presa occidentlă, dar astăzi, la Londra, ele vor fi exprimate cu claritate.
