Taxele vamale aberante, impuse miercuri 2 aprilie a.c. de Donald Trump asupra exporturilor din restul lumii, către SUA, sunt considerate nu doar ca fiind stupide la nivel economic, ci şi profund nedrepte pentru că vizează şi ţări sărace, într-un mod de neînţeles. Închiderea neagră pe pieţele asiatice –Hong Kong (-13%), Tokyo (-7,8%), Shanghai (-7,3%)- a fost identică şi la Londra, Paris şi Frankfurt. Situaţia este neliniştitoare şi ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a dat următorul verdict: „Europa nu se va lăsa divizată acum. Asta înseamnă că ţările nu ar trebui să încerce să negocieze avantajos pentru ele însele, fiindcă forţa vine de la Uniune”. Numai că asta nu se va întâmpla, şi cea mai convingătoare argumentaţie este faptul că administraţia Donald Trump întreţine relaţii neconvingătoare, chiar anacronice, cu Bruxelles-ul. În aceste circumstanţe, sectorul american Big Tech ar putea fi o ţintă predilectă a represaliilor europene în războiul comercial deschis de preşedintele Donald Trump, dacă liderii europeni se vor pune de acord asupra unei strategii coerente. Uniunea Europeană deţine un fragil avantaj comercial de 157 miliarde euro, ceea ce înseamnă că exportă mai mult decât importă, dar are un deficit bugetar de 109 miliarde euro în servicii, inclusiv în servicii digitale. Companiile americane gigant din domeniul Big Tech, precum Apple, Microsoft, Amazon, Google şi Meta domină piaţa europeană. Alerta e maximă, şi în China. „Vom lua contramăsuri pentru a ne proteja drepturile şi interesele” şi când Beijingul o spune o şi face. În urma tarifelor instituite de Donald Trump, Beijingul a anunţat deja un val de contramăsuri, tarife oglindă de 34% la toate importurile din SUA, interdicţia de a exporta 7 pământuri rare şi suspendarea importului unor produse agricole şi avicole. Dar nu numai atât. 11 companii americane au fost plasate pe o listă de entităţi „nedemne de încredere”, cărora li s-a interzis să facă afaceri în China, în timp ce altora, în număr de 16, li se va interzice să cumpere bunuri cu dublă utilizare. Beijingul aşteaptă ca Organizaţia Mondială a Comerţului, la care a făcut apel, să evalueze manevra tarifară a preşedintelui american. Mai mult, Beijingul renunţă la precauţia dovedită până acum, chiar cu riscul escaladării tensiunilor. Adăugate celor vechi, noile taxe americane aduc cote insuportabile. Liderul de la Casa Albă a semnat un ordin executiv care opreşete scutirile pentru importuri, sub pragul de „minimis” (800 dolari), exploatat de platformele chineze de comerţ electronic Temu şi Shein. Cum nici starea economiei chineze nu este una optimă şi este ameninţată de alunecările de teren în sectorul imobiliar, preşedintele Xi Jinping ia în considerare mai mulţi factori interni şi externi: pe de o parte contra-taxe, iar pe de altă parte urmăreşte maximizarea măsurilor aflate în curs, precum stimulentele fiscale pentru creşterea consumului intern şi stimulentele pentru investiţii private în special în sectorul tehnologic, încât economia să devină mai puţin expusă la şocurile internaţionale. Orice ajustări structurale vor fi limitate. Dacă în prima rundă a războiului comercial, China a fost inamicul, acum este într-o bună companie. Nu este exclus ca Beijingul să încerce să joace cu partenerii săi europeni şi asiatici, şocaţi de ceea ce face Donald Trump. De altfel, încă de joia trecută, ministerul de Comerţ al Chinei a declarat că discuţiile cu Bruxelles-ul privind vehiculele electrice chinezeşti, supuse tarifelor UE anul trecut, vor fi reluate cât mai curând posibil. Contactele vor fi augmentate şi în restul Asiei, până acum cea mai ferită de tarifele americane. Este vorba de Japonia şi Coreea de Sud, unde China îşi consolidează lanţurile de aprovizionare. Chiar în sectoare strategice, precum cel de semiconductori. Cu tarife de 46%, 48% şi 49% Vietnamul, Laosul şi Cambodgia sunt cele mai aspru pedepsite de Casa Albă. Se spune că manevra are ca obiectiv repatrierea multinaţionalelor americane. Cum s-au calculat tarifele comerciale instituite de Donald Trump este mai greu de înţeles. După unele evaluări, pentru fiecare ţară, pur şi simplu s-a luat în discuţie deficitul comercial cu acea ţară, care s-a împărţit la exporturile ţării respective în SUA. De pildă, un deficit de 17,9 miliarde dolari, cu Indonezia, care exportă de 28 de miliarde în fiecare an, a dat o rată vamală de… 64%. Complicate rămân însă relaţiile cu Uniunea Europeană, deşi potrivit unor analişti, balanţa comercială de bunuri şi servicii este una echilibrată. În ciuda acestui fapt Donald Trump a decretat o cotă de impozitare de 20% pentru toate bunurile din UE. Or, nici un raţionament economic nu justifică o astfel de măsură luată. Donald Trump afişează, neîndoielnic un sentiment de cel mai puternic om al planetei, forţând nu puţine ţări ale lumii să cerşească clemenţă vamală. Dar cinismul său alimentează, când nu avea nevoie de aşa ceva, resentimentele unei mari părţi a comunităţii internaţionale. Măreţia Americii, prin indecenţa ei, scrie presa europeană (Le Monde) este imposibilă.
