Nu e pentru prima dată când o personalitate politică proeminentă, precum Marine Le Pen, deputat în Adunarea Naţională, ex-eurodeputat, e afectată de o decizie judecătorească. Alain Juppe, în 2004, în afacerea job-urilor fictive de la Primăria Parisului, Francois Fillon în 2017, în cea a angajării fictive a soţiei sale Penelope, pentru care Procuratura Financiară Naţională deschisese o anchetă, au trăit aceeaşi nenorocire, fără să îşi mai revină cu adevărat. De fiecare dată sistemul de justiţie a fost acuzat de… exagerare, omiţându-se faptul că judecătorii aplică legile adoptate, iar statul de drept constă în aplicarea legii, inclusiv când îi vizează pe politicieni. De data aceasta focul alimentat de extrema-dreaptă şi o parte a dreptei este deosebit de intens. Miezul controversei vizează ineligibilitatea, care ar putea obstrucţiona alegătorii a libertatea de a vota. Pe cine consideră de cuvinţă. Le Pen este una dintre cele mai cunoscute feţe din politica franceză. Partidul ei are cel mai mare număr de mandate din Adunarea Naţională şi pe termen scurt guvernul preşedintelui Macron este cel care ar putea primi lovitura. Premierul centrist Francois Bayrou are o susţinere fragilă şi o moţiune de cenzură, cum ar fi cea pe politica energetică, depusă de Mitingul Naţional, partidul Marinei Le Pen, ar fi periculoasă. Contraofensiva acesteia este aşteptată, după ce partidul ei a şi lansat o petiţie de sprijin „salvaţi democraţia”. Reamintim sentinţa: 4 ani de închisoare din care 2 au fost suspendaţi şi alţi 2 urmează să fie executaţi în arest la domiciliu cu brăţară electronică.
