Anunţul lui Emmanuel Macron privind constituirea unei forţe franco-britanice pentru menţinerea păcii în Ucraina nu a atenuat îngrijorările lui Zelenski. De la Palatul Elysee preşedintele ucrainian s-a deplasat direct la sediul France Television, unde avea să susţină un interviu. O singură frază spune totul: „De la început simţim că rezultatele zilei sunt amestecate”. Parisul a drapat Turnul Eiffel cu drapelul galben-albastru al Ucrainei, ca o expresie a simpatiei pentru ucrainieni. În faţa unei tot mai posibile retrageri a SUA, mai multe ţări europene au avansat ideea trimiterii de trupe în Ucraina ca parte a unei forţe de reasigurare în cazul încetării focului. Premierul britanic Keir Starmer, citat de Kyiv Independent, a recunoscut obstacolul evident în calea a ceea ce e necesar pentru a pune planul în acţiune: un adevărat acord de pace. Tandemul franco-britanic ar trimite un contingent militar pe teritoriul Ucrainei pentru menţinerea păcii. Partea „rece” a lucrurilor este că Moscova a declarat cu fermitate şi în mod repetat că nu va tolera nici un contingent din ţările NATO în Ucraina. Emmanuel Macron a revenit afirmând că Ucraina este un stat suveran şi poate lua propriile decizii cu privire „la menţinerea păciii de către forţe străine”. Versiunea celor de la The Telegraph este că prim-ministrul Starmer s-a grăbit promiţând Ucrainei un contingent militar, iar Reuters a îngropat complet ideea unui contingent din UE citând surse de la Bruxelles, conform cărora s-ar căuta alte forme de asistenţă pentru Ucraina. Şi totul fără sprijinul SUA este extrem de dificil sau pur şi simplu periculos. Donald Trump nu a mai trimis nici un sprijin lăsând toată povara pe umerii Europei. Într-un fel „coaliţia celor dispuşi” pare tentată de al 3-lea pas înaintea celui de al 2-lea, fiindcă deschiderea negocierilor, asociată cu o încetare provizorie a focului şi definirea agendei cu punctele cheie ale negocierilor încă nu s-a atins. Există un joc pe viaţă şi pe moarte între Kiev şi Moscova în încercarea de a-l convinge pe Donald Trump de vinovăţia… celeilalte părţi. Liderul de la Casa Albă nu a mai solicitat Congresului nici un ajutor suplimentar pentru Ucraina şi ceea ce a mai venit la Kiev era stabilit de Joe Biden. Kievul şi-a recalibrat cererile ca răspuns la doleanţele lui Donald Trump şi în loc să discute despre garanţiile de securitate cu SUA discută cu lideri europeni, ştiind de acum că opţiunea admiterii în NATO este blocată. Nu există nici o claritate în ceea ce priveşte parametrii contingentului pomenit, deşi Macron ţine de la o vreme două summit-uri pe săptmămână. În urma ultimei runde de discuţii de la Paris s-a stabilit că oficiali militari francezi şi britanici, de rang înalt, vor vizita Ucraina pentru a analiza formatul misiunii şi a-şi concretiza propunerile. Oricum, contingentul ar trebui menţinut la distanţă de linia frontului şi însuşi Zelenski a spus că nimeni nu vrea să atragă alte ţări în acţiuni militare. A fost mulţumit de promisiunea celor 11 miliarde de euro pe care le vor dona participanţii la summit-ul de la Paris pe lângă cele 2 miliarde promise de Macron. El a afirmat, destul de inabil, că în actuala confruntare trebuie să se parieze pe el, pentru că este mult mai tânăr decât preşedintele rus. Se agaţă de ideea că Moscova şi Washingtonul vor fi în dezacord şi Kievului i se va permite să aştepte victoria asupra Federaţiei ruse. Toate aceste scheme au mai multe şanse să ducă la o escaladare a tensiunilor dintre UE şi SUA decât la o deplină unificare a intenţiilor în privinţa Ucrainei, ca să nu spunem că iritarea lui Donald Trump l-ar putea costa şi mai mult pe Zelenski.
