Premierul Groenlandei, Mute Egede, a făcut luni un anunţ simpatic şi anume că teritoriul autonom danez este deschis unor relaţii mai strânse cu SUA. În special în ceea ce priveşte regiunile care depozitează, în subteran, resurse minerale neexploatate. Chiar generos, Mute Egede a adăugat că se caută „oportunităţi de cooperare” cu Donald Trump, după cutremurul recent, provocat prin neexcluderea unei intervenţii militare pentru a aduce Canalul Panama şi Groenlanda (2,1 mil. km pătraţi şi 56.000 locuitori) sub tutela SUA. Vicepreşedintele ales, JD Vance, pentru Fox News, a amendat declaraţia preşedintelui Donald Trump menţionând că nu trebuie folosită forţa militară, fiindcă există deja trupe în baza militară din nord-vestul Groenlandei. „Teritoriul are „porţile deschise” şi la fel va fi şi în următorii ani. Trebuie să facem comerţ cu SUA”, a mai spus la o conferinţă de presă premierul groenlandez, foarte atent în aşezarea cuvintelor. Donald Trump are un plan mai vechi: încă din 2019 a precizat că vrea să cumpere Groenlanda –esenţială pentru viitoarea trecere maritimă a Articii- propunere respinsă hotărât în Danemarca şi Groenlanda. În timpul unei vizite la Copenhaga, săptămâna trecută, Egede a spus că teritoriul „intră într-o eră nouă, o eră în care va fi în centrul lumii”. Poporul groenlandez este cel care îşi va decide viitorul. Pentru moment nu este planificat nici un referendum, dar până în luna aprilie sunt prevăzute a avea loc alegeri, însă până atunci extrema-dreaptă daneză opinează că independenţa insulei este literă de lege, argumentând că acest teritoriu este ataşat Danemarcei din 1814. În cursul zilei de marţi, premierul danez Mette Frederiksen (47 ani) s-a deplasat la Paris, Bruxelles, Berlin, obţinând sprijinul deplin al lui Emmanuel Macron şi Olaf Scholz, unul fără nici o greutate. A purtat de asemenea discuţii cu secretarul general NATO, Mark Rutte, la Bruxelles şi cu premierul britanic Keir Starmer. Într-o discuţie de 45 de minute s-a întreţinut cu Donald Trump şi a devenit clar că preşedintele american vorbeşte extrem de serios. La cum evoluează lucrurile, în câteva săptămâni administraţia Trump poate dobândi un avans semnificativ în opţiunea avansată. S-a întâmplat însă altceva mult mai îngrijorător: Parisul s-a oferit „să se gândească” la trimiterea de întăriri militare, alături de armata daneză, pentru a ajuta Groenlanda, în caz de agresiune. Şeful Comitetului militar al UE (EUNC), austriacul Robert Brieger a declarat, în ziarul german Welt Am Sonntag, ca militari europeni să fie staţionaţi în Groenlanda. Orice instabilitate în Groenlanda ai cărui cetăţeni sunt membri UE, ca să nu mai vorbim de conflict, într-un mediu geografic dificil, ar reprezenta o slăbiciune strategică pentru UE. Dar Donald Trump şi-a avansat deja pionii şi a apreciat ca „neprietenos” refuzul Danemarcei, după discuţia cu premierul acesteia. Potrivit lui Donald Trump este vorba de protecţia lumii libere, împotriva navelor ruseşti şi chineze care se deplasează în Artica. Mai exact este vorba de o chestiune de securitate naţională vitală, ca SUA să obţină controlul asupra teritoriului arctic autonom, care face parte din Regatul Danemarcei, ţară membră fondatoare NATO. Dosarul Groenlandei va fi luat în discuţie la reuniunea şefilor de stat şi guvern ai celor 27, la 3 februarie a.c.. Discuţiile ar putea fi… contradictorii: premierul Viktor Orban, aliat lui Vladimir Putin, va juca pe cartea lui Donald Trump, Polonia care deţine preşedinţia rotativă a UE până la 31 iunie vrea să se vorbească, în principal, de Ucraina, pentru a-l convinge pe Donald Trump să ajute Kievul, încât s-ar putea accepta cedarea Nuuk (capitala Groenlandei) fără mari probleme. Deocamdată, evitarea unui război al declaraţiilor belicoase este considerată cea mai bună abordare la Copenhaga şi în principalele capitale europene.
