Un editorialist de la The Guardian, Simon Jenkins, scrie, şi opinăm că are dreptate, că războaiele mari încep când cele mici merg prost. Pentru prima dată, de la începutul conflictului, Kievul a folosit rachete cu rază lungă de acţiune livrate de Marea Britanie asupra teritoriului Federaţiei Ruse, după ce cu o zi înainte utilizase rachete ATACMS furnizate de SUA. Menite să dea un impuls moral preşedintelui ucrainian Zelenski, înainte ca Donald Trump să se instaleze la Casa Albă. Până acum aliaţii occidentali se dovediseră destul de calibraţi, în aproape toate gesturile lor. Pe 17 noiembrie a.c. SUA au spus lumii, ce i-au spus Kievului cu 3 zile mai devreme: au permisiunea de a lansa rachete cu rază lungă de acţiune, furnizate de americani, pe teritoriul Federaţiei ruse. Riscurile asociate acestei decizii erau aceleaşi care făcuseră administraţia Biden să ezite, amânând sine-die un răspuns favorabil la solicitările exasperante ale lui Volodimir Zelenski. În septembrie a.c. când Putin a amintit că atacurile la distanţă lungă asupra Rusiei sunt imposibil de efectuat fără date de la sateliţii NATO, asta însemnând că ţările NATO sunt în război cu Rusia şi se va schimba însăşi esenţa, natura conflictului, lucrurile păreau clare. Un risc imens poate fi asumat, doar prin raportare la eventuale beneficii. Or, în opinia multor analişti, loviturile cu rază lungă nu schimbă momentan situaţia pe teatrele de operaţiuni. Şi totuşi autorizarea administraţiei Biden are restricţii: rachetele pot fi lansate doar către regiunea Kursk, pe care trupele ucrainiene au invadat-o în august, pe motivul că efective nord-coreene au venit în ajutorul armatei ruse. Cu alte cuvinte s-ar sconta pe o descurajare a Coreei de Nord de a mai trimite trupe. Chiar dacă prezenţa a 10.000 de militari nord-coreeni –trupe de elită- este destul de ambiguă, şi n-au schimbat echilibrul de forţe. Forţele armatei ruse cresc de la o lună la alta şi nu resimt lipsa de efective nici în Donbas unde avansează, e drept destul de lent, nici în Kursk. Al doilea beneficiu aşteptat este de a ajuta forţele ucrainiene să reziste în Kursk, până la venirea negocierilor, când Kursk-ul ar putea fi schimbat cu teritorii ucrainiene deţinute de ruşi. Cu toate acestea este puţin probabil ca ruşii să negocieze, până când vor prealua controlul total asupra Kursk-ului, ceea ce probabil vor face, până la urmă, chiar folosind rachete cu rază lungă de acţiune. Şi chiar dacă Rusia nu reuşeşte să recucerească Kursk-ul, nu este sigur că Putin va accepta schimburi de teritorii, în schimbul teritoriului etnic rus din Donbas. Autorizarea Ucrainei de a folosi rachete furnizate de SUA este atuul politic al administraţiei Biden de a proteja războiul din Ucraina, în faţa lui Donald Trump. Poate avea şi un efect invers: Vladimir Putin are motive să aibă răbdare. El poate rezista provocărilor. În schimb ar putea oferi aliaţilor –Iranul şi Coreea de Nord- componente militare pe care acestea nu le deţin. Aseară, liderul de la Kremlin a anunţat despre utilizarea unei noi arme, racheta balistică Oreshnik (Alunul), cu rază medie de acţiune, în timpul unei operaţiuni speciale. Ţinta loviturii a fost un complex industrial, cunoscut din vremea Uniunii Sovietice, care produce acum rachete şi drone în oraşul Dnepropetrovsk. Raza de acţiune a rachetelor folosite de ruşi este considerată a fi între 2.000 şi 6.000 km. În discursul său Vladimir Putin a spus că nu există mijloace de contracarare a unor astfel de arme. Rachetele Oreshnik au o viteză de 2,5-3 km/s. Lovitura a fost un răspuns la acţiunea de ridicare a interdicţiei folosirii de arme cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Rusiei (rachete ATACMS şi Storm Shadow în regiunea Briansk). Putin a ameninţat cu alte atacuri, reiterând că Moscova are dreptul să lovească ţările occidentale, care au furnizat Kievului arme folosite împotriva teritoriului lor. Decizia vine într-un moment în care războiul se apropie de sfârşit, probabil, ambele părţi jucând pentru poziţia premergătoare negocierilor, în umbra lui Donald Trump. Kyiv Independent scrie că Rusia a dat SUA un scurt avertisment prealabil, cu privire la lovitura cu rachete balistice, înaintea producerii atacului. Conflictul din Ucraina a căpătat elemente globale după aceste atacuri.
