Aparitie editorială la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopşor, al Academiei Române
REALITĂŢI SOCIO-ECONOMICE, MENTALITATE ŞI IDENTITATE ROMÂNEASCĂ
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopşor a publicat, recent, volumul cu titlul Realităţi socio-economice, mentalitate şi identitate românească. Conferinţa anuală a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C. S. Nicolăescu-Plopşor, 5-7 octombrie 2023, coord. Sevastian Cercel, Anca Ceauşescu, Georgeta Ghionea. Lucrarea, apărută la editura Cetatea de Scaun, din Târgovişte, face parte din cadrul unui proiect de cercetare multianual, care îşi propune să asigure o susţinere adecvată cercetării instituţionale în perioada următoare.
Volumul reuneşte comunicările prezentate la tradiţionala Conferinţă anuală a institutului craiovean, care s-a desfăşurat la Craiova, în 5-7 octombrie 2023, reprezentând continuitatea unui demers ce şi-a avut debutul în anul 2020, cu tema „Comunităţi umane, modernizare şi urbanizare în sud-vestul României”. O manifestare deja consacrată în spaţiul academic şi universitar regional, naţional sau internaţional, având ca principal scop abordarea enciclopedică, culturală şi ştiinţifică deopotrivă, a realităţilor din sud-vestul României.
Fără a avea un punct terminus în acest areal bine delimitat, proiectul a vizat şi va continua să dezvolte multiplele faţete ale conexiunilor cu ariile culturale învecintate, româneşti şi europene. Şi, cum nimic nu este static, rezistent la schimbare, ba din contră, mereu supus influenţelor elementelor exterioare, putem aprecia că proiectul sus-menţionat aduce un plus apetenţei pentru cunoaştere locală, naţională şi universală. În acest sens, suita de manifestări ştiinţifice pe care institutul craiovean le organizează periodic reprezintă tot atâtea prilejuri în care această instituţie îmbină obiectivele esenţiale precum: studierea istoriei poporului român, consacrarea şi conservarea valorilor autentice, cercetarea ştiinţifică şi creaţia intelectuală la cel mai înalt nivel. Fiind, de cele mai multe ori, rodul unor strategii şi activităţi ce se întind pe parcursul mai multor ani şi cu un rezervor de resursă umană multigeneraţională.
Volumul cuprinde, în cele 473 de pagini, studii şi articole semnate de cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi, arhivişti, doctoranzi din cadrul mai multor instituţii culturale de prestigiu, ce abordează subiecte de o mare complexitate şi relevanţă socială: „Cele 31 de studii şi articole cuprinse în volum tratează teme de actualitate, din domeniul ştiinţelor socioumane, putând fi de un real folos, prin informaţiile pe care le furnizează, tuturor celor interesaţi de subiectele abordate. Conţinutul ştiinţific al materialelor este original şi substanţial, ideile sunt exprimate logic, clar şi concis. Sursele bibliografice, numeroase, sunt adecvate tematicilor abordate, iar aparatul critic este realizat în mod corespunzător” a precizat acad. Dorina-Elena Rusu, în Cuvânt-Înainte al volumului. La rândul său, prof. univ. dr. Cezar Avram a menţionat că: „Volumul, rezultat al Conferinţei anuale a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S.Nicolăescu-Plopşor, aduce în atenţia cititorului abordări complexe cu privire la bogatul tezaur istoriografic naţional, fiind o valoroasă contribuţie în domeniul ştiinţelor socioumane. De altfel, prin manifestările ştiinţifice pe care le organizează, Institutul nostru îşi propune să readucă în spaţiul public actual teme variate din profilul regional, naţional şi internaţional. Este, de fapt, menirea firească a institutului craiovean de a îndeplini obiectivele de bază printr-o activitate de cercetare interdisciplinară, orientată potrivit specificităţii sale către cercetarea fundamentală în domeniul ştiinţelor socio-umane (istorie, lingvistică, filosofie, drept, etnografie, economie ş.a.)”.
Lucrarea este structurată pe patru capitole, fiecare cuprinzând o paletă largă de subiecte abordate, pornind din preistorie şi ajungând în contemporaneitate, reuşind astfel să ofere publicului larg informaţii de o certă valoare ştiinţifică cu privire la existenţa şi continuitatea poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Primul capitol – Studii de arheologie şi istorie – grupează articole cu o abordare vastă în care autorii textelor ne transpun în diferite epoci ale trecutului nostru, pornind de la descoperirile arheologice de la Romula realizate în timpul campaniei din anul 2017, parcurgând perioada neolitică, cu prezentarea unei descoperiri din tell-ul de la Crâmpoaia, jud. Olt, apoi epoca medievală, cu descrieri ale unor obiecte decorative din categoria podoabelor pentru cap. De asemenea, sunt prezentate vechi familii boiereşti – studiu de caz boierii Crăznaru şi rolul acestora în societatea românească. Cum anul 2023 a fost şi anul când s-au împlinit 300 de ani de la ridicarea la cele veşnice a celui ce a fost Dimitrie Cantemir, un ambasador constant al culturii şi civilizaţiei româneşti, evocarea operei şi faptelor marelui domnitor şi cărturar nu aveau cum să lipsească din acest volum al conferinţei.
Cel de-al doilea capitol – Viaţă cotidiană şi evoluţie socio-economică, analizează subiecte diverse precum manifestări ale rebeliunii legionare din 1941 în Oltenia, campaniile publicitare în Gazeta Transilvaniei – primul ziar politic şi cultural al românilor din Transilvania, apărut la Braşov în 1828, sau aspecte privind activităţile organizate de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” în Oltenia. Elemente inedite aflăm despre lumea artistică a secolului al XIX-lea din inima ţării – Braşovul – aşezare cu o multitudine de tradiţii şi obiceiuri ce au caracterizat-o dintotdeauna. Totodată, capitolul aduce în discuţie date interesante din punct de vedere istoric despre una dintre cele mai frumoase localităţi subcarpatice ale Olteniei – Baia de Fier, alături de informaţii cu privire la interesul lui Gh. Gheorghiu-Dej pentru redarea „adevărului istoric” al perioadei 23 august 1944-30 decembrie 1947 şi aspecte privind penuria alimentară în comunism.
Studiile prezente în capitolul al treilea – Perspective juridice şi realităţi (inter)naţionale, se apleacă, cu o bogată documentare de profil, asupra unor subiecte complexe de natură legislativă şi juridică. Ortodoxia, ca legătură intrinsecă a dezvoltării poporului român de-a lung istoriei sale, este bine readusă în dezbatere în paginile volumului, graţie şi comemorării, în anul 2023, a 150 de ani de la trecerea la cele veşnice a Mitropolitului Andrei Şaguna. Este cea mai reprezentativă personalitate a românilor din Ardeal în perioada secolului al XIX-lea. Despre contribuţia sa covârşitoare la crearea a ceea ce avea să devină ştiinţa Dreptului Bisericesc ortodox aflăm din cuprinsul lucrării apărute sub egida institutului craiovean.
În studiul privind complexitatea procesului de unificare a legislaţiei în statul naţional unitar apărut după Unirea de la 1918 se detaliază cum pentru a desăvârşi unitatea sufletească a neamului era mai întâi nevoie de adoptarea unei legislaţii uniforme. De asemenea, se fac fine referinţe istorice la spiritul asociativ, care în Vechiul Regat era mai puţin privit cu încredere, urmare a reglementărilor Codului civil român ce nu făcea referiri la persoana juridică. Tot în acest capitol se proiectează o nouă abordare asupra relaţiilor internaţionale actuale, pornind de la conceptul de multipolaritate sistemică. Şi, în acest vast concept, zona Mării Negre este analizată ca nod de reţea, unul în care orice, oriunde şi oricând se poate tranzita.
Interferenţe culturale şi lingvistice, cel de-al patrulea capitol, reuşeşte să aducă în planul cognitiv, prin cele 13 articole, sinteze revelatoare din realitatea românească. Sunt aduse în atenţia cititorului elemente ale patrimoniului etnografic românesc, pornind de la implicarea unor personalităţi cu vocaţie culturală, precum Aretia Tătărăscu, contemporană cu Constantin Brâncuşi, în promovarea artei tradiţionale româneşti, continuând cu descrierea mobilierului popular oltenesc şi observarea valorificării acestuia în actualitate, apoi arta cămăşii cu altiţă şi aspecte privind imaginarul simbolic al descântecelor româneşti. De asemenea, o atenţie specială este acordată unor instituţii şi societăţi culturale precum Ateneul Român în secolul al XIX-lea şi Societatea culturală româno-italiană „Dante Aligheri” din Craiova, la 30 de ani de existenţă. Abordări privind lumea distopică a istoriei româneşti, manuscrisul unui avocat craiovean despre Societatea „Prietenii Ştiinţei” din Craiova, analiza stilistică a unui text, literatura religioasă din perioada interbelică, drept o valoare incontestabilă a istoriei cărţii în general sunt alte studii care completează capitolul. Toate aceste teme beneficiază de o abordare interdisciplinară, în care istoria, lingvistica, etnografia, filosofia, se împletesc armonios şi dau un tot unitar analizelor realizate de autori.
Volumul Realităţi socio-economice, mentalitate şi identitate românească, care cuprinde comunicările prezentate la Conferinţa anuală a institutului craiovean din anul 2023 se remarcă printr-o certă valoare ştiinţifică, aducând o contribuţie însemnată la conturarea unei imagini autentice cu privire la istoria şi viaţa locuitorilor din spaţiul oltenesc şi nu numai.
De menţionat faptul că în timp, dinamica participanţilor la Conferinţa anuală a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopşor a cunoscut un trend ascendent, atât prin numărul materialelor publicate, cât mai ales prin profunzimea şi coerenţa cercetării ştiinţifice.
Seria anuală a conferinţei va continua în acest an, în intervalul 6-8 noiembrie. Organizatorii îşi exprimă convingerea că şi de această dată, bogatul rezervor de studii, articole şi materiale va reflecta potenţialul de cercetare fundamentală pe care angajaţii institututului craiovean şi colaboratorii săi îl vor pune în valoare. Mereu surprinzătoare, uneori ascunsă chiar şi ochiului avizat în cercetare, viaţa social-economică din spaţiul românesc, rămâne un imbold spre activitatea de descifrare a tainelor trecutului şi de proiectare a viitorului în lumina celor analizate.
Cercet. şt. III, dr. Anca Ceauşescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova
– C.S. Nicolăescu-Plopşor
