Pase scurte/pase lungi: Amintirile „selective” ale lui Mircea Lucescu

Învestit din nou ca selecţioner al reprezentativei României (inspirată decizie), după primul mandat, derulat între anii 1981-1986, Mircea Lucescu a făcut deunăzi, invitat fiind la podcastul lui Mihai Morar, „Fain&Simplu”, referiri la strălucitoarea calificare la Euro 1984, la care au participat atunci doar 8 echipe, după ce se câştigase o grupă preliminară infernală cu Italia (campioană mondială), Cehoslovacia, Suedia şi Cipru. Meritele mari ale selecţionerului Mircea Lucescu, la calificarea respectivă, au fost din păcate umbrite de rezultatele obţinute la Euro 84 (12-27 iunie), ediţie desfăşurată în Franţa şi câştigată de reprezentativa „Cocoşului galic”. Într-o grupă (B) din nou infernală, cu Spania, Portugalia şi RFG, tricolorii au remizat cu Spania, dar au pierdut (1-2) cu Germania Federală şi (0-1) cu Portugalia. Amintirile lui Mircea Lucescu despre „ce a fost” sunt din păcate selective şi referirile la „cazul Balaci” (accidentat la Baia Mare, într-o partidă de campionat) lăsat acasă, destul de ambigue. Mircea Lucescu ştie că i-am reproşat, în ziarul local de atunci, ceea ce l-a nemulţumit teribil, faptul că l-a lăsat acasă pe Gheorghiţă Geolgău (autorul golului de la Bratislava), preferat fiind, de neînţeles, dinamovistul M. Dragnea. Atacul, în componenţa Cămătaru, Coraşi, Augustin, Gabor, cu excepţia ultimului, nu avea niciun jucător de bandă. „Cazul Ilie Balaci” a fost unul teribil de complicat. Înaintea plecării în Franţa, am avut un interviu cu Ilie Balaci, pe prima pagină a ziarului (îmi amintesc că s-a reproşat fotografia folosită). Corect ce spune Mircea Lucescu, în privinţa unei discuţii cu Ştefan Andrei, în privinţa unei intervenţii chirurgicale în străinătate şi că „altcineva nu i-a dat voie”. Altcineva fiind însuşi Nicolae Ceauşescu, despre care Ştefan Andrei, într-o discuţie pe malul lacului Balasan, după ieşirea din închisoare, îmi povestea cu amărăciune că demersul său s-a împotmolit din cauza rămânerii în străinătate (RFG) a lui Alexandru Sătmăreanu (Sătmăreanu II) de la Dinamo în… 1979, în urma unei partide de Cupa UEFA împotriva lui Eintracht Frankfurt. La revenirea de la „Euro”, ziarul de specialitate „Sportul” a avut interdicţie să mai facă referiri la comportarea echipei naţionale la Euro, iar Mircea Rădulescu (secundul lui Mircea Lucescu), pe vremea mandatului la Craiova îmi spunea că invitaţi la Ilie Verdeţ, prim-ministru pe atunci, vorbeau mai mult prin semne. O poveste tristă, derulată într-un regim politic cu nu puţini dogmatici, incapabili să înţeleagă că făceau un rău ţării. Ilie Balaci ,valid, un star al echipei naţionale, l-ar fi eclipsat poate şi pe Michel Platini, căpitanul echipei Franţei, câştigătoarea competiţiei. Amintiri duioase, despre ce a fost şi nu mai poate întoarce.