Se cunosc de aproape două luni rezultatele alegerilor locale în Dolj, partidele şi-au făcut „analizele” de circumstanţă, numai că ele, în contextul insolit în care s-au desfăşurat, nu s-au terminat. Noile structuri ale administraţiei publice locale, rezultate prin vot popular, vor intra „în pâine” la mijlocul lunii octombrie. Dacă în privinţa primarilor desemnaţi prin vot uninominal, lucrurile sunt clare, ele nu stau identic, în ceea ce priveşte constituirea consiliilor locale şi, mai ales, desemnarea viceprimarilor. Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală, în comune şi oraşe, sunt consiliile locale şi primarii aleşi. Împreună, lucru ştiut, rezolvă treburile publice. Codul Administrativ în vigoare stipulează explicit atât atribuţiile consiliilor locale, funcţionarea acestora, după cum dezvoltă şi competenţele funcţiilor de demnitate publică reprezentate de primari şi viceprimari. Inutil să mai adăugăm că acolo unde primarul n-are „de partea lui” şi consiliul local, întreaga administraţie publică este perturbată, şi experienţa anilor din urmă atestă covârşitor acest lucru. Vanităţi, resentimente, orgolii mărunte ş.a.m.d., fără nici o legătură cu viaţa comunităţii, sunt din plin exprimate. Social-democraţii doljeni, câştigători detaşaţi ai alegerilor locale, prin numărul mare de primari (88) şi de consilieri locali (754 din 1331) nu sunt ocoliţi de griji în nu puţine localităţi. Nici liberalii la rândul lor, nu stau pe „caii doriţi”. La Pieleşti, unde Rela Filip, fost viceprimar al Craiovei, a oferit o frumoasă surpriză, câştigând mandatul de primar, configuraţia viitorului consiliu local arată astfel: 5 mandate PSD, 4 mandate PNL, 2 mandate USR şi câte un mandat pentru FD şi AUR. La Braloştiţa, unde Dumitru Amza (PNL) a mai câştigat un mandat, lucrurile arată la limită: 6 mandate PNL, 5 mandate PSD, câte un mandat pentru AUR şi USR. La Sadova, după lupte prelungite, social-democraţii au câştigat primăria prin Arsenie Claudiu Eugen, dar funcţia de viceprimar depinde de votul consilierilor liberali (3) şi userişti (2) fiindcă atât PSD cât şi AUR au câte 5 mandate fiecare. La Orodel (primar Jane Vâlcomeanu) altă situaţie pe muchie, în consiliul local: PSD – 4 mandate, AUR – 4 mandate, PNL – 3 mandate. Aproape „comică” este situaţia la Vârtop (primar Constantin Dobrescu PSD) prin faptul că atât liberalii cât şi social-democraţii au acelaşi număr de mandate de consilier (5) şi mandatul „de aur” aparţine Forţei Dreptei. La Goicea, primarul nou ales, Mitroi Cristian (PNL), depinde, la nivelul consiliului local de mandatul „de aur” aparţinând unui consilier… AUR, fiindcă cele două partide PNL şi PSD sunt la egalitate de mandate (5). Situaţie identică la Desa, unde primarul reales Relu Aurelian Anghelof, depinde de „mandatul de aur” aparţinând unui consilier… AUR, fiindcă social-democraţii şi liberalii sunt la egalitate de mandate. La Pleniţa, Braşoveanu Valentin Ştefan, primar nou ales, din partea PSD, are 6 consilieri de partea lui, dar PNL (4), USR (1), FD (1) şi … M. Popa (independent) pot încurca lucrurile. O observaţie interesantă: Calafatul şi Băileştiul cu primari noi (Mihai Cotea şi respectiv Irinel Codruţ Muşuroi) au de partea lor şi Consiliul Local rezultat din alegeri. În fine, la Malu Mare, unde Ion Spătărelu (PSD) a obţinut o victorie „mare” asupra Adelei Gherghe (PNL) fost primar, are un consiliu heteroclit de-a dreptul, după cum urmează: 6 mandate PSD, 6 mandate PNL, 2 mandate AUR şi un mandat USR. Nu mai continuăm cu exemplele. Peste tot unde „harta” consiliului local arată învolburat se poartă negocieri aprinse, de bună seamă, dar în final se va ajunge la arbitrajul liderilor judeţeni PSD şi PNL, Claudiu Manda şi Ştefan Stoica, pentru găsirea soluţiei de compromis. Aşa năzuim noi, şi probabil se va apela la principiul arhicunoscut „dă-mi ca să îţi dau”.
