Pe pagina sa de socializare, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, a menţionat, între altele, modernizarea drumului judeţean care leagă Amărăştii de Sus de Amărăştii de Jos şi oraşul Dăbuleni, pe o distanţă de 27 km, în contextul susţinerii candidaturii la funcţia de primar a lui Constantin Dinu (Amărăştii de Jos) şi Iulian Duţă (Amărăştii de Sus). Sute de kilometri de drumuri judeţene au fost reabilitate sau reparate atât cu fonduri europene, cât şi cu fonduri proprii, infrastructura rutieră fiind o prioritate. Replica, nu neapărat răutăcioasă, nu neapărat simpatică, n-a întârziat, evocându-se drumul Craiova-Bechet, care nu este gata şi calitatea lucrărilor lasă de dorit. „Vă lăudaţi cu normalitatea în 2024?”, a sunat o parte dintr-un comentariu acid. Un punct de vedere, la această interogaţie, ar putea fi extins. Şi iată de ce. Normalitatea pare o noţiune la îndemână. Înţelesul ei este, pentru tot omul, subînţeles. Toţi credem că ştim ce e „normal” şi ce nu e, ce e „firesc”, omeneşte şi socialmente şi ce e derapant, alături cu drumul, eventual scandalos. Dar, tocmai pentru că ni se pare că ştim, nu mai reflectăm îndeajuns asupra normalităţii „normalului”. Politicul e prea prezent, nu numai pentru că preferă să funcţioneze pe stadionul răfuielii, în loc să rămână în atelierul administraţiei. Sute de kilometri de drumuri, modernizate, în judeţul Dolj, de-a lungul unui mandat de patru ani, înseamnă ceva, înseamnă enorm. Ce bine ar fi ca toate lucrurile să fie identic de normale! E poate cazul să şlefuim fisurile semnalate, să ne întrebăm pe noi înşine, din când în când, asupra reperelor de bun simţ şi bun gust.
