Deţinător al Premiului Nobel pentru literatură, germanul Gunter Grass, 84 de ani, a creat un enorm scandal luni, 2 aprilie a.c., publicând, sub formă de poem, o pledoarie în favoarea Iranului, în care acuză Israelul de ameninţarea păcii mondiale. Acest text în proză, intitulat „Ce trebuie spus”, a apărut în marele cotidian din Munchen, „Suddeutsche Zeitung”, autorul fiind acuzat violent de antisemitism. În poemul său, Gunter Grass denunţă „pretinsul drept de a ataca primul”, făcând aluzie la eventualitatea unor lovituri israeliene contra Teheranului. Potrivit scriitorului, o astfel de abordare ar putea duce la „eradicarea poporului iranian”. El cere germanilor, „deja suficient de încărcaţi”, să nu devină complicii „unei crime previzibile”. Berlinul şi Tel Aviv-ul au convenit, în 2005, asupra unui contract de vânzare de submarine convenţionale de tip Dolphin, din care unele exemplare trebuie livrate în curând. Aceste submarine pot fi echipate cu încărcătură nucleară. Gunter Grass denunţă „tăcerea generală”, care s-a aşternut peste această chestiune, evocând o „grea minciună”, deoarece „verdictul de antisemitism va cădea automat”. „De ce nu spun acum (…) că puterea atomică a Israelului ameninţă pacea mondială, deja fragilă, întreabă deţinătorul Premiului Nobel al literaturii, pentru că trebuie să spun ceea ce ar fi prea târziu mâine”. Israelul a reacţionat imediat la această declaraţie. „Trebuie spus că este în tradiţia europeană de a blama evreii înainte de Paştele evreiesc”, a menţionat numărul doi al Ambasadei Israelului la Berlin, Emmanuel Nahshon, într-un comunicat, reproducând textul titlului lui Grass. Reprezentantul Israelului a regretat că ţara sa este „singura din lume, pusă în discuţie publică în dreptul de a exista” şi a asigurat că israelienii vor să trăiască în pace cu vecinii săi din regiune. „Gunter Grass a întors situaţia în apărarea unui regim brutal”, a declarat, cu regret, Deidre Berger, director al Comitetului evreiesc american de la Berlin. Henryk Broder, editorialist şi polemist evreu, renumit în Germania, a scris, în cotidianul conservator „Die Welt”, că „Grass are în continuare o problemă cu evreii, dar niciodată nu s-a exprimat atât de clar ca în acest poem”. Pentru Broder, Grass este „arhetipul eruditului antisemit, germanul urmărit de ruşine şi remuşcări”. „Niciodată, în istoria Republicii Federale, un intelectual nu a fost atacat, în mod egal, în Israel, a adăugat hebdomadarul „Der Spigel”, în ediţia online. Fără a-i pomeni numele, ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a dat un comunicat, explicând că „subestimarea pericolului programului nuclear iranian ar putea nega gravitatea situaţiei”. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Steffen Seibert, a refuzat să comenteze, în numele „libertăţii de creaţie”. Pe internet, polemica s-a aprins între apărătorii şi criticii lui Grass. Care, în 2006, cunoscut pentru poziţiile sale de stânga, a trebuit să admită că, în tinereţea sa, a făcut parte din Waffen SS, referindu-se la trecutul său nazist, evocat într-o carte foarte cunoscută – „Toba de tinichea”, ferm pacifistă.
