În 2024, în Ucraina nu sunt prevăzute alegeri prezidenţiale, despre care încă din 6 noiembrie anul trecut, într-un discurs video, Volodimir Zelenski spunea că organizarea lor, în mijlocul războiului „ar fi iresponsabilă”. Care până atunci afirmase că studiază desfăşurarea votului, după ce amânase alegerile pentru Rada Supremă (Parlamentul ucrainian). Aşadar, în acest an, Kievul va asista doar la alegeri, de o mare importanţă pentru viitorul său, în special în SUA şi UE, strategia rămânând aceeaşi: reînnoirea constantă a solicitărilor de ajutor financiar şi militar de la aliaţii occidentali, fără de care nu poate supravieţui ameninţării ruse. Producţia proprie de muniţie, aflată sub tirul rachetelor, este insuficientă şi nici nu poate asigura arme performante, precum „Patriot”, pentru apărarea aeriană, ca protejare la atacurile ruseşti. Aflat în turneu în ţările baltice –aliate loiale ale Kievului- a criticat miercuri la Vilnius ezitările occidentale cu privire la ajutorul financiar şi militar acordat Ucrainei, care „nu fac decât să mărească puterea şi îndrăzneala Rusiei”, ameninţând că Vladimir Putin nu se va opri şi „vrea să ne ocupe în totalitate”, adăugând că în cazul unei înfrângeri ucrainiene, alţi vecini ai Rusiei riscă să fie atacaţi. Preşedintele ucrainian a mai subliniat, la Vilnius, că Vladimir Putin nu îşi va opri războiul, până când Kievul şi Occidentul nu vor termina cu preşedintele rus. La rândul său, Kremlinul a promis marţi că doreşte să facă „totul”, pentru a opri atacurile ucrainiene asupra Belgorodului, oraş rusesc devenit ţinta atacurilor de la Kiev, motiv pentru care 95 de copii au fost evacuaţi, fiind trimişi în Voronej, la câteva zile după evacuarea a 300 de persoane, în urma mai multor atacuri. Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru TASS, că armata ucrainiană a folosit rachete echipate cu muniţie fragmentată asupra centrului oraşului Belgorod, unde nu există obiective militare. Drept răzbunare noi lovituri aeriene masive au căzut asupra Ucrainei. Rapoartele din Ucraina, Rusia şi Polonia atestă că în atacul masiv, cu rachete şi drone, Ucraina a reuşit să distrugă doar 18 din 51 de rachete lansate de partea rusă. Care a utilizat o varietate de rachete hipersonice şi de croazieră, precum şi drone Geran-2. Forţele aeriene ruse lansează lovituri cu rachete, cu predilecţie, în locurile în care s-ar putea afla, susţin analiştii militari, avioane de vânătoare F16 care au ajuns în Ucraina în formă dezasamblată. Preşedintele ucrainian nu se agită în zadar. El vede sau i se spune că orizontul a fost rareori atât de ameninţător, din cauza oboselii din tabăra occidentală, ascensiunii populiste în preajma alegerilor europene din iunie, posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, toate acestea nevestind altceva decât un posibil amurg, oricât ar încerca să torpileze orice acord de pace. Recent, candidatul republican Ron DeSantis, nu Donald Trump, a afirmat că „Washingtonul are multe interese naţionale vitale, iar implicarea în continuare în disputa teritorială dintre Rusia şi Ucraina nu este una dintre ele”. Lovitura finală pentru Ucraina ar putea fi respingerea, în continuare, de Congres a propunerii lui Joe Biden de a oferi Kievului ajutor militar sau umanitar suplimentar de 80 miliarde dolari, din cauza opoziţiei frontale a aripii republicane radicale, condusă de Donald Trump, cu scopul mărturisit de a-l forţa pe Zelenski să se aşeze la discuţii cu Putin. Cert este că Ucraina are nevoie disperată de arme şi solicită urgent noi sisteme de apărare aeriană şi rachete pentru aceste sisteme. S-a cerut ajutor şi Japoniei în aprovizionarea cu rachete Patriot, care a schimbat legislaţia de export pentru a permite aceste livrări către SUA, nu direct către Ucraina. Deplasarea lui Zelenski în ţările baltice, premergător prezenţei sale la Davos, unde a fost invitat, este un semnal neliniştitor.
