Întrebarea pusă de un jurnalist preşedintelui american, Joe Biden, după întâlnirea cu omologul său chinez Xi Jinping a sunat aşa: „Domnule preşedinte, după întâlnirea dumneavoastră de astăzi cu preşedintele chinez îl mai consideraţi pe Xi Jinping un dictator, termen pe care l-aţi mai folosit la începutul anului?”. Aflat în primul rând al sălii care găzduia conferinţa de presă şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, îşi strângea deja încheietura mâinii drepte cu cea a stângii, anticipând parcă perspectiva unei gafe iminente. Ştia că liderul de la Casa Albă nu se va abţine şi mai ştia cât trudise pentru realizarea acestei întâlniri, după o succesiune de crize. Cu toate acestea răspunsul n-a fost chiar un dezastru, în sensul că Joe Biden şi-a nuanţat răspunsul reafirmând că „este un dictator, în sensul că este un tip care conduce o ţară comunistă. O formă de guvernare total diferită de a noastră”. În timpul răspunsului, Antony Blinken nu a reuşit să-şi mascheze jena şi nici neliniştea, dovadă că a privit în jos afişând o grimasă dureroasă. Videoclipul respectiv, deja memorabil, a devenit viral. Reacţia Beijingului, evident iritat, la „ieşirea” preşedintelui american, a rămas şi ea totuşi calibrată, în bună măsură, invocând „un discurs extrem de eronat” şi o „manipulare politică iresponsabilă”. Preşedintele american poreclit „Joe gafeorul”, de adversarii săi politici, este primul care recunoaşte că afirmă adesea tot ce-i trece prin minte. Aceste mici ieşiri din decor au devenit coşmarul consilierilor săi de la Casa Albă, nevoiţi nu rareori să aducă explicaţii suplimentare. A fost o gafă? Şi da şi nu, în egală măsură. Joe Biden „a avut întotdeauna reputaţia de a spune ce gândeşte. Nimeni nu s-a îndoit vreodată de ceea ce spune, dar problema este că uneori spune tot ce gândeşte”. Preşedintele american îl descria deja pe Xi Jinping drept dictator încă din iunie anul trecut, când a avut referiri la afacerea „balonului spion” doborât în timp ce survola teritoriul SUA. A mai făcut afirmaţii cu potenţial polemic, în martie anul trecut, când într-o conferinţă de presă la Varşovia, după ce Rusia lansase războiul din Ucraina a spus: „din dragostea lui Dumnezeu acest om nu poate rămâne la putere”. Un consilier de la Casa Albă a stins focul traducând că Joe Biden a vrut să spună „că nu i se poate permite lui Putin să-şi exercite puterea asupra vecinilor săi” şi preşedintele american nu a cerut „schimbarea de regim”. Câteva zile ami târziu Joe Biden a revenit prin alte precizări: „nu retrag aceste cuvinte, nu-mi cer scuze şi să lămuresc: pur şi simplu îmi explic afirmaţia. Nu trebuie să rămână la putere oameni răi care continuă să facă lucruri rele”. Într-o atmosferă de competiţie economică, tehnologică şi strategică nemiloasă este greu de spus dacă dezgheţul observat miercuri, în timpul summit-ului Joe Biden – Xi Jinping va dura. Întâlnirea, se spune în presa de peste ocean, a făcut posibilă relansarea „diplomaţiei panda” şi preşedintele chinez a sugerat că ar putea trimite, în curând, câţiva soli cu blana alb-neagră în grădina zoologică din Washington, după plecarea, după 23 de ani petrecuţi în grădina zoologică din Washington DC, a celor patru uriaşi favoriţi ai publicului. Urşii grădinii zoologice din Atlanta -singurii 4 rămaşi- se vor întoarce la începutul anului. Liderul chinez a spus că Beijingul, fără a oferi un calendar, este gata să-şi continue cooperarea în ceea ce priveşte conservarea panda “soli ai prieteniei între cele două popoare” şi să trimită exemplare la grădina zoologică din San Diego. Dialogul a rămas marcat de neîncredere şi progresele în privinţa principalelor nemulţumiri au fost minime. Discuţiile vor continua şi dacă doi dintre cei mai puternici preşedinţi din lume discută este o realizare diplomatică în sine. De pildă, Washingtonul încă nu a reintrodus bursele Fullbright, în beneficiul studenţilor chinezi, desfiinţate brutal de Donald Trump, iar în privinţa Taiwanului, abordările rămân cele cunoscute. Cu toate acestea, şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a traversat momente tensionate în timpul conferinţei de presă menţionată, rememorând probabil toate etapele parcurse, nu uşor surmontabile, în organizarea ei.
