Midterms 2022: Cine va controla Senatul?

Suspansul riscă să mai dureze, la 3 zile după alegerile de mijloc de mandat, ţinute la 8 noiembrie a.c.. Dacă la Camera Reprezentanţilor lucrurile par într-un fel cunoscute, în sensul că republicanii, care deţin 207 mandate faţă de 184 ale democraţilor, şi 44 se află în balotaj, vor prelua preşedinţia acesteia de la Nancy Pelosy (a obţinut un nou mandat în California) în schimb la Senat este greu de anticipat cine va deţine majoritatea, aşteptându-se rezultatele alegerilor din Nevada, Georgia (la 6 decembrie este prevăzut un al doilea tur de scrutin între pastorul Raphael Warnock, 53 ani, senator şi fosta vedetă a fotbalului american Herschel Walker, ultraconservator susţinut de Donald Trump, speranţa… conservatorilor) şi Arizona. Şi în urmă cu doi ani Raphael Warnock a oferit lui Biden o majoritate nesperată la Senat, el realizând la 5 ianuarie 2021, în al doilea tur, „calificarea”. În Arizona aproape 80% dintre electori au votat prin corespondenţă, potrivit CBS, şi procesul de verificare a semnăturilor şi identităţii ia timp. O concluzie unanimă, după acest scrutin: democraţii au rezistat mai bine decât anticipau sondajele. Ameninţătorul „val roşu”, culoarea republicanilor, nu s-a confirmat, dar dacă pierd conducerea la ambele Camere ale Congresului, democraţii trebuie să accepte că de fapt, finalmente, n-au câştigat nimic. Că nu au pierdut la scor şi au rezistat, asta poate fi doar o consolare, prin raportare la ceea ce se prefigura. Este adevărat, şi aici este o lovitură pentru Donald Trump, mulţi dintre candidaţii giraţi de el, unii locotenenţi de-ai lui, au fost respinşi. Cu toate acestea republicanii se arată încrezători în şansa de a-l priva pe Joe Biden, un preşedinte cu o cotă de popularitate anemică, de a mai avea majoritatea în Congres. Organizate la doi ani, după alegerile prezidenţiale, alegerile de mijloc de mandat în SUA sancţionează cvasi-sistematic la vot puterea. Vestea proastă pentru Donald Trump este însă victoria eclatantă a republicanului Ron De Santis (44 ani) în alegerile pentru postul de guvernator al Floridei, anunţându-se un rival serios la alegerile primare, premergătoare celor prezidenţiale. Chiar TV Fox News, care l-a susţinut pe Donald Trump în trecut, recunoştea că De Santis a realizat cea mai bună operaţiune la acest Midterms. Tentat de o nouă candidatură, la alegerile prezidenţiale de peste doi ani, Joe Biden a precizat că va lua o decizie definitivă în familie, pe care o va anunţa la începutul anului viitor. Până atunci şi-a exprimat disponibilitatea unei eventuale coabitări cu Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani, sperând în continuare ajutorului masiv pentru Ucraina. Dar a prevenit că nu va accepta sabotarea prorpriilor reforme, ca de pildă cele privind preţul la medicamente sau referirile la climă. A subliniat că înţelege frustrarea americanilor în materie economică cu referire la creşterea costului vieţii, într-un moment în care inflaţia este ridicată şi ameninţă să nu se oprească. Au fost multe „întâmplări”, neaşteptate, în cadrul acestor alegeri, şi relevant este numărul mare de viitori congresmeni tineri, care au luat cu asalt atât Camera Reprezentanţilor cât şi Senatul. Observatori internaţionali ai alegerilor, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au deplâns dezinformarea generală vizând discreditarea procesului electoral, salutând în schimb maniera profesională a organizării acestuia. În 15 din cele 50 de state ale ţării observatorii OSCE n-au putut intra în secţiile de votare. Americanii au trimis, cu prilejul acestui scrutin un mesaj clar, lipsit de ambiguitate, privind prezervarea democraţiei, protejarea dreptului de a decreta, cum ar fi dreptul al avort, dinamitat în iunie, la nivel federal de Curtea Supremă, acum o temă de campanie.