Deşi departe de noi, Brazilia rămâne nu doar un teritoriu întins, pe continentul sud-american, patria cafelei, dar şi o ţară despre care ştim destule lucruri şi nu doar prin fotbal, volei şi mai nou handbal, cât şi prin scriitorii săi numeroşi, de bună calitate (Paolo Coelho, Jorge Amado, Vinicius de Moraes ş.a.m.d.). Brazilia este un actor politic şi economic la scară mondială, membră a G20. Alegerile prezidenţiale din octombrie a.c. aduc faţă în faţă doi rivali politici de neînduplecat, care au şi… decontări personale. Păstrând anumite proporţii, ceva asemănător unei confruntări, la momentul actual, între Adrian Năstase şi Traian Băsescu sau Liviu Dragnea şi Klaus Iohannis. Jair Bolsonaro (67 de ani) actualul preşedinte şi Luiz Inacio Lula Da Silva (76 de ani), fost preşedinte (2003-2011) „agăţat” în afacerea PetroBras, condamnat în apel la 9 ani şi 6 luni, după ce instanţa de control judiciar i-a redus pedeapsa iniţială de 12 ani aplicată de judecătorul Sergio Moro, în cadrul operaţiunii „Spălătoria”, devenit apoi ministrul Justiţiei în mandatul lui Jair Bolsonaro validat în 2018. Completul stabilise că fondatorul Partidului Muncitorilor (PT), fost lider sindical, primise cu titlul de mită, prin intermediul unei firme de construcţii suma de 1,2 mil. dolari, adică echivalentul modernizării unui apartament personal, situat pe mirifica plajă Guaruja la vreo 60 km de Santos. În contrapartidă, Lula Da Silva facilitase concernului Petroleo Brasileiro încheierea unor contracte cu statul. Considerat un fel de Mandela al Braziliei, probabil personajul cel mai carismatic al Americii de Sud, alături de Jose Mujica, fostul preşedinte al Uruguayului, ambii simboluri ale stângii, Lula a făcut închisoare între 2018 şi 2020, recuperându-şi finalmente, în 2021 toate drepturile, Curtea Supremă anulând condamnările sale, motivând că Tribunalul care a judecat în prima instanţă nu avea această competenţă. Site-ul „Intercept” a publicat documente devastatoare, înregistrări, care au pus la îndoială imparţialitatea magistraţilor care îl trimiseseră la puşcărie. A fost o adevărată bombă, publicarea mesajelor între procurorul Deltan Dellagnol, titularul dosarului, un fel de „Portocală” ceva mai cizelat, şi judecătorul Sergio Moro. În fine, s-a scris mult despre întreaga poveste. În sondajele prezentate de Detafolho, conduce la o diferenţă notabilă de 15 procente, Lula Da Silva, dar Bolsonaro mai poate reduce din ecart până la 2 octombrie. Guvernul actualului preşedinte a mărit ajutoarele sociale destinate categoriilor vulnerabile şi a luat măsuri pentru frânarea creşterii preţului la carburanţi. Rămâne în schimb criticat pentru distrugerea pădurii Amazonului în beneficiul agriculturii. Niciodată numărul de incendii mistuitoare nu a fost atât de mare. În cazul celui de al doilea tur de scrutin, candidatul stângii, Lula Da Silva, este creditat cu 54% faţă de 37% cât ar putea obţine Bolsonaro. Paradoxal, în premieră, Lula a recunoscut, joi, într-o conferinţă de presă, cazuri de corupţie la PetroBras, de unde au „ciugulit” politicienii întregului spectru, pe timpul mandatelor sale, despre care Netflix a făcut un serial „Mecanismul”, contestat de Partidul Muncitorilor. Pentru Lula actualul preşedinte este un „bufon de curte” din cauza dependenţei sale de câteva partide de care are nevoie pentru a guverna. El a anunţat că va face echipă cu Geraldo Alckmin, fostul guvernator al statului Sao Paolo, deşi acesta este de centru-dreapta (a fost învins la alegerile prezidenţiale în 2006) pentru o mai mare stabilitate economică şi credibilitate internă şi externă. A promis, de asemenea, crearea unor mecanisme de acces la informaţiile necesare în lupta contra corupţiei. După totate aparenţele Lula Da Silva va redeveni preşedinte al Braziliei, dacă nu se întâmplă vreun accident pe parcurs, ceea ce ar putea fi o consolare şi pentru… Dilma Rousseff, nevoită să părăsească postul, înaintea încheierii mandatului, sub o presiune de nesuportat, comparabilă poate doar cu ceea ce suportase pe timpul juntei militare.
