În perioada 19-26 martie 2022, în cadrul proiectului Erasmus+, având titlul “L’impact des activités humaines sur l’environnement“, s-a derulat mobilitatea la ’’College Pierre de Coubertin’’, Cheveuse- Franța. La mobilitate, delegația Liceului ’’Charles Laugier’’ a fost formată din patru elevi și doi profesori, Bîrsan Sorin și Dumitru Ana-Maria, fiind prezente, de asemenea, delegațiile țărilor partenere în proiect Croația, Portugalia și Franța.
Tema dezbătută în cadrul mobilității din Franța, prin intermediul conferințelor, workshop-urilor și vizitelor, a subliniat atât importanța adaptării, cât și anticiparea efectelor adverse ale schimbărilor climatice și luarea măsurilor care se impun pentru a preveni sau pentru a reduce la minimum daunele pe care le pot cauza acestea, precum și valorificarea oportunităților care apar. Prima zi a mobilității a debutat cu vizita la “Barrage de la Rance”, unde se află una dintre cele mai mari centrale hidroelectrice a cărei funcţionare este bazată pe puterea mareelor. Este una dintre cele mai interesante construcţii, turbinele functionând atât la flux, cât şi la reflux. Programul a continuat cu turul oraşului Saint-Malo, un port istoric aflat în regiunea Bretania, pe coasta franceză a Canalului Mânecii. Orașul fortăreață are o lungă istorie legată de piraterie, câștigând averi fabuloase din această îndeletnicire. Saint-Malo a devenit faimos pentru corsarii săi, în traducere liberă… un fel de pirați oficiali! A doua zi a programul reuniunii a cuprins vizita la Le Mont-Saint-Michel, o stâncă granitică (78 m înălțime) în Golful Saint-Malo din Marea Mânecii, unde se manifestă cel mai reprezentativ fenomen de flux și reflux. În timpul fluxului este insulă, comunicația cu teritoriul continental fiind întreruptă, iar în timpul refluxului devine peninsulă, o limbă de nisip ieșind de sub ape. Mareele, în zona Muntelui Saint-Michel, sunt deosebit de spectaculoase, printre cele mai puternice din Europa, având amplitudinea de până la 15 metri. La echinocții, în timpul refluxului, marea se retrage până la cincisprezece km, iar fluxul este printre cele mai înalte din lume. Activitatea proiectului a continuat cu primirea oficială la şcoala gazdă şi prezentarea materialelor pregătite de delegaţiile participante privind tema proiectului – metode de economisire a apei, precum si protejarea calitatii solului printr-o agricultura de tip ‘’bio’’. Organizarea de workshop-uri și conferințe a permis un schimb de opinii cu privire la măsurile ce pot fi luate în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și tehnologia în continuă dezvoltare și inovație. Un punct cu o mare încărcătură sufletească şi profesională s-a constituit vizita în Grădinile Regale şi la Palatul de la Versailles. Ghidaţi de domnul David Provost, vizita a insemnat o incursiune in istoria de peste 300 ani a grădinii înfiinţate, la 1683, de Jean-Baptiste La Quintinie. Participanţii au văzut sisteme de irigaţii cu vechime de secole, specii de plante a căror adaptare s-a făcut pentru prima dată aici. Explicaţiile primite, modul de a fi prezentate au transformat vizita într-un curs de botanică şi de istorie a Regalităţii franceze. În programul reuniunii s-a aflat şi conferința cu tema ”Tehnici de economisire a apei”, susținută de dl. profesor Stéphane Loriot, în ultima zi de derulare a mobilității. Acesta a prezentat tehnica de irigare subterană cu ajutorul borcanelor ce poate fi folosită pentru fermele mici din zonele aride. Procedura se bazează pe utilizarea unui vas de lut, care este îngropat până la gât și umplut cu apă, pentru a iriga plantele plasate în jurul său. Pereții poroși vor scoate treptat apa care va fi absorbită de rădăcinile plantelor.Irigarea prin borcan are multe avantaje: este simplă și economică, permite economii semnificative de apă (de la 50 la 70%), oferă irigații stabile adaptate nevoilor plantei și permite scăderea problemei buruienilor. Ca dovada a desfasurarii activitatii, profesori si elevi, au participat la construirea ’’Gradinii europene’’ în curtea şcolii. ”În urma acestei mobilități am trăit cu toții, elevi și profesori, experiențe de neuitat, constructive și educative în ceea ce privește comportamentul nostru asupra naturii și mediului unde ne desfășuram activitatea zilnică, cum să prețuim și să ne bucurăm de tot ce natura ne oferă prin protejarea ei în ciuda globalizării și dezvoltării noilor tehnologii” a precizat prof. Ana-Maria Dumitru. La rândul său, domnul profesor Bîrsan Sorin a scos în evidenţă” faptul că fiecare reuniune aduce un plus de valoare profesionala şi managerială, numeroasele întâlniri prilejuind discuţii cu persoane din diferite domenii de activitate şi cu diverse responsabilităţi. Nu în ultimul rând, aceste activităţi schimbă optica elevilor noştri asupra schimbărilor climatice şi a măsurilor urgente ce trebuie luate de fiecare dintre noi”.
