După recunoaşterea intependenţei teritoriilor separatiste pro-ruse, din estul Ucrainei, de către Kremlin, condamnarea internaţională este generală. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgenţă, iar la Bruxelles, o reuniune a reprezentanţilor permanenţi ai „celor 27” s-a aflat pe agenda zilei de ieri. O reuniune extraordinară a reprezentanţilor permanenţi la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) –a cărei preşedinţie este deţinută de Polonia- a exprimat indignarea pentru „violarea dreptului internaţional”, nerespectarea angajamentelor luate prin acordurile de la Minsk, semnate în 2014 şi 2015, chiar sub auspiciile OSCE, din partea ucrainiană, la îndemnul americanilor, susţine Moscova. Acordul Minsk 2, nepus în practică prevedea între altele, pentru regiunea Donbas: încetarea imediată şi cuprinzătoare a focului, retragerea tuturor armelor grele de ambele părţi, monitorizarea şi verificarea situaţiei de către reprezentanţii OSCE, demararea dialogului privind autoguvernarea interimară pentru regiunile Donetk şi Lugansk, în conformitate cu legea ucrainiană şi recunoaşterea statutului special al acestora printr-o rezoluţie a Parlamentului de la Kiev, graţierea şi amnistia persoanelor implicate în lupte, schimbul de prizonieri şi ostateci, asigurarea asistenţei umanitare, reluarea activităţii socio-economice, inclusiv plata pensiilor în Donetk şi Lugansk, retragerea trupelor străine a echipamentelor militare şi a mercenarilor, realizarea reformei constituţionale care să prevadă descentralizarea cu menţiunea clară a regiunilor Donetk şi Lugansk. Dacă preşedintele ucrainian, Volodimir Zelenski, ia în calcul şi examinează ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, acuzând-o de pregătirea „unei agresiuni militare contra Ucrainei”, Kremlinul prin purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peşkov, estimează că un asemenea scenariu ar fi extrem de regretabil şi n-ar face decât să agraveze lucrurile, inclusiv pentru populaţie. Deputaţii ruşi au ratificat ieri acordurile de „prietenie, cooperare şi ajutor reciproc”, menite a pune capăt conflictelor, cum se menţionează în comunicatul Dumei de stat, semnat de preşedintele acesteia, Viatceslav Volodine. Prima sancţiune, anunţată în prealabil, a venit de la Berlin, cancelarul german Olaf Scholz anunţând suspendarea autorizării gazoductului controversat Nord Stream 2, care a costat 10 miliarde de euro, ce leagă Rusia de Germania, în cadrul unei conferinţe de presă cu premierul irlandez Michel Martin. Nord Stream 2 s-a aflat, de la demararea proiectului, în centrul bătăliei geo-politice şi economice. Cu o lungime de 1230 km, pe sub Marea Baltică, şi o capacitate de 55 miliarde metri cubi gaze pe an, ocolind Ucraina, avea menirea îmbunătăţirii posibilităţilor de aprovizionare cu gaze ruseşti a Europei. Ucraina a cerut Occidentului „sancţiuni severe” contra Rusiei, după recunoaşterea indepentenţei celor două entităţi separatiste din estul ţării. Nimic nou. În schimb, Josep Borell, şeful diplomaţiei europene a anunţat că UE va decide primele sancţiuni contra Rusiei, şi e vorba între altele de interzicerea accederii la pieţele şi serviciile financiare europene a băncilor finanţatoare a operaţiunilor militare ruseşti în regiunile separatiste. Un decret executiv, semnat de Joe Biden vizează –pentru început- interzicerea tuturor investiţiilor comerciale şi financiare, de către cetăţenii americani în cele două regiunu secesioniste. SUA consideră că nu este suficientă declanşarea unui pachet de sancţiuni negociate cu aliaţii săi, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki. Reacţia prudentă pentru început, a Washningtonului anunţă însă noi decizii, dar lasă şi deschisă poarta negocierilor. Cât nu este încă război, dialogul, negocierea, acţiunea diplomatică pot continua şi întâlnirea de joi 24 februarie de la Geneva dintre Serghei Lavrov şi Antony Blinken nu fusese ieri contramandată. Cele întâmplate pot fi considerate o lovitură fatală dată eforturilor diplomatice, încât Emmanuel Macron, deplasat personal la Moscova pentru prelungite discuţii cu Vladimir Putin, a calificat intervenţia televizată a preşedintelui rus drept „un discurs paranoic”.
