Schimbările din cartea electronică de identitate –pilot- unde noţiunea de „sex” este substituită cu cea de „gen”, vehiculată progresist, în spaţiul public, pusă în slujba unei toxice şi smintitoare ideologii, numită (trans)generism, au primit o replică vehementă, şi oportună din partea Bisericii Ortodoxe Române, printr-un comunicat de presă. Semantica „sex” vs. „gen” este una deloc complicată: sexul se referă la caracteristicile biologice ale individului putând fi masculin sau feminin, în funcţie de trăsăturile anatomice caracteristice. Genul este altceva. Termenul „gen” se referă la aspectele sociale, psihologice şi comportamentale, în special normele impuse de societate, aspecte pe care societatea le consideră potrivite pentru femei şi bărbaţi. Genul este asociat cu comportamentul, stilul de viaţă şi experienţele acumulate. Şi în termeni sociologici cuprinde caracteristici şi comportamente culturale. Introducerea termenului de „gen”, în loc de „sex” pe noile cărţi electronice de identitate, conform regulamentului UE 1157/2019, nu are consens în rândul ţărilor UE. BOR afirmă că există posibilitatea de a nu se opta pentru eliberarea unui asemenea document electronic, iar păstrarea „acestei opţiuni este foarte importantă şi coincide cu respectul faţă de sensibilităţile religioase ale unor cetăţeni indiferent de religia sau confesiunile lor”. Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii şi credincioşii să rămână statornici în credinţa, în Mântuitorul Iisus Hristos, Biruitorul Iadului şi al morţii, să sporească în rugăciune şi fapte bune, vieţuind creştineşte în familie, mănăstire şi societate, fără a răspândi panica şi îngrijorarea prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare. Ceea ce a stârnit o deplin justificată reacţie de nelinişte, reticenţă chiar iritare, în rândul populaţiei este introducerea pe noua carte de identitate a artificialei noţiuni de „gen”, care o substituie aberant pe cea de „sex”. Oamenii ca persoane nu au gen, existent doar în gramatică, nu şi în biologie, şi doar sex: masculin şi feminin. Fireşte, problema cărţii de identitate este una de natură administrativă, nu religioasă. Vizată este identitatea noastră de tip cetăţenesc, nu şi identitatea noastră spirituală, religioasă. Faptul că BOR a ieşit la atac, printr-un comunicat de presă ferm, decent, lămuritor, şi ofensiv, este de-a dreptul lăudabil. Într-o altă ordine de idei, directorul Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date a MAI, chestorul de poliţie, Cătălin Aurel Giulescu, a enunţat încă de miercuri câteva explicaţii referitoare la elementele de identificare stabilite de UE. Prezenţa în proiectul pilot a stemei naţionale –simbolul statului român, naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil-, pentru identificare naţională, nu şi a tricolorului, a generat, prin absenţa din urmă, multe reproşuri, deşi premierul Florin Cîţu lăudase iniţiativa MAI. Prezent miercuri seara, pe unul din posturile de televiziune, chestorul Cătălin Aurel Giulescu a spus că orice opţiune este posibilă. Cu alte cuvinte, suntem într-o perioadă „de tatonare”, prin experimentul de la Cluj-Napoca. La rândul său Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne s-a limitat la a menţiona că emiterea cărţii electornice de identitate este rezultatul unei colaborări inter-instituţionale. Asta se bănuia şi n-are mare relevanţă. Lucian Bode este din Cluj-Napoca, şi atitudinea sa superficială, privind absenţa tricolorului de pe noul format al cărţii de identitate, surprinde de-a dreptul. Pe actele de identitate, a majorităţii cetăţenilor din spaţiul UE, figurează însemnele drapelului naţional ca semn distinctiv. O altă abordare, mult mai convingătoare şi la obiect, era de aşteptat, din partea ministrului de Interne actual, repetăm şi pentru faptul că e din Cluj-Napoca.
