Străzile din Craiova, băgate la saramură – Mâncăm sare pe pâine la deszăpezire!

0
288

Peste 1.500 de tone de sare s-au topit, până acum, pe străzile din Bănie, deşi nu a trecut nici măcar o lună de intervenţii. Dar asta nu e tot: mai avem nevoie de încă 1.600 de tone de sare, dintre care primele 600 de tone sunt deja pe drum. Conducerea Salubrităţii craiovene spune că acest consum e semnul clar că se trudeşte la deszăpezire.

Sarea pare să fie ingredientul principal în lupta cu zăpada din Craiova. În cele aproape trei săptămâni de când se acţionează pe străzile din Bănie, pe lângă milioane de lei care vor fi decontate celor două firme – SC Delta ACM şi SC Sondrio, s-au consumat şi cantităţi uriaşe de material antiderapant, mai precis de clorură de sodiu. Potrivit administratorului SC Salubritate SRL, Flaviu Sirop, până acum au fost epuizate nu mai puţin de 1.500 de tone de sare, care au fost împrăştiate la intrările în oraş şi pe marile bulevarde. “Mai avem pe stoc 300 de tone de sare, dintr-o cantitate totală de 1.800 de tone. Însă avem şi posibilitatea să mai aducem şi alte cantităţi de la Societatea Naţională a Sării din Vâlcea, cu care avem contract, astfel încât nu există pericolul să rămânem în pană”, a spus acesta.

Două comenzi de sare într-o lună

Mai mult decât atât, Salubritatea craioveană a lansat deja a doua comandă, solicitând de la furnizor alte 600 de tone de sare gemă. “Această cantitate este ca şi livrată, în sensul că este pe drum şi, în câteva zile, o vom avem în magazii”, a mai spus acesta. Reprezentanţii societăţii de salubrizare au în vedere şi o a treia comandă, pregătindu-se mai ceară încă 1.000 de tone de la Societatea Naţională a Sării – sursa de exploataţie Vâlcea. “Este o comandă suplimentară pe care o avem în vedere pentru a nu fi luaţi prin surprindere de polei sau alte evenimente neprevăzute care apar, de regulă, iarna”, a mai afirmat Sirop, adăugând, totuşi, că nu se intenţionează să fie epuizate aceste cantităţi de material antiderapant, sarea urmând să rămână pe stoc pentru a fi utilizată şi în sezonul următor.

Salubritate SRL a pierdut volanul deszăpezirii

În ochii Salubrităţii, consumul de sare din această perioadă este, nici mai mult, nici mai puţin decât un semn că se intervine pe străzile din Craiova. “Faptul că noi cumpărăm sare pentru străzi înseamnă că o şi folosim, nu? Materialul antiderapant pe care îl consumăm ajunge pe străzile din acest municipiu, iar faptul că se circulă aşa cum se circulă, în condiţii de iarnă, este şi datorită faptului că ne ajutăm şi de aceste materiale antiderapante”, a mai spus Sirop. În acelaşi timp, administratorul societăţii de salubritate a cerut să nu mai fie asociat cu acţiunea de deszăpezire a oraşului, motivând că “există doi directori din Primăria Craiova care se ocupă de coordonare”, SC Salubritate SRL prestând numai servicii de ridicare a zăpezii şi împrăştiere a materialului antiderapant, ca şi celelalte două firme.

360.000 de lei, factura din iarna trecută

Reprezentanţii Salubrităţii susţin că sarea este, oricum, un ingredient mai ieftin în comparaţie cu cât se cheltuieşte cu utilajele de îndepărtare a zăpezii. În iarna 2010-2011, Salubritatea SRL Craiova a cumpărat material antiderapant în valoare totală de 455.000 de lei, între care numai sarea a costat 360.000 de lei. Potrivit datelor furnizate de directorul Sorin Ciobanu, la vremea respectivă s-au cumpărat 1.800 tone de sare – la un preţ de 200 de lei pe tonă şi 2.800 de metri cubi de nisip – la un preţ de 27 de lei pe metrul cub. Comparativ cu aceste costuri, menţinerea utilajelor în stare de funcţionare a fost cu mult mai scumpă, o singură zi în care utilajele au stat pe tarif de aşteptare fiind plătită cu 10.000 de euro, întreaga deszăpezire având o factură finală de 1 milion de euro.

Gropi în asfalt şi rugină sub maşini

Există însă şi un mare dezavantaj pe care îl reclamă reprezentanţii firmelor de construcţii în privinţa sării. Specialiştii în asfaltări spun că bitumul de pe străzi este atacat din două părţi în timpul iernii. Primul şi cel mai mare efect nociv pare să îl aibă gerurile puternice care vin, de regulă, după o perioadă în care au loc căderi de apă. “Întâi are loc o faianţare a asfaltului, care indică deja că apa a intrat în profunzimea lui. Când apa îngheaţă, ea îşi măreşte volumul şi aşa apar gropile”, ne-a declarat reprezentantul unei firme de construcţii craiovene. Sarea care e folosită pentru deszăpezire complică şi mai mult lucrurile, determinând asfaltul să capete proprietăţi casante, astfel încât, sub presiunea autovehiculelor, se poate sparge în bucăţi. Şi şoferii se plâng că sarea le aduce rugina pe caroserii.