Retrimiterea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu un noian de observaţii din partea Comisiei Europene, trădează o realitate de netăgăduit: actualul guvern nu e „copt” pentru Uniunea Europeană. Ministrul arătat cu degetul este Cristian Ghinea şi asta pentru că lucrarea sa de „atestare” –Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă- nu a fost pe placul celor de la Comisia Europeană şi s-a reîntors pentru a treia sau a patra oară, cu o serie de observaţii pe mai multe componente de la infrastructură la educaţie. Concret, Comisia Europeană a semnalat diferenţe dintre datele din excel-uri cu cele din documentele word pe proiectul de renovare. S-au cerut fonduri pentru renovarea secţiilor de terapie pentru noi născuţi, însă în documentele word se solicitau 80 de milioane euro, iar în excel-uri suma era de 71 de milioane. Observaţii s-au făcut la capitolele privind „România educată”, „reducerea abandonului şcolar”, „Cercetare, Dezvoltare şi Inovare”, „reforma salarizării” în sectorul public, „reforma politicilor publice”, reforma companiilor de stat, împăduriri ş.a.m.d.. Comisia Europeană a semnalat o serie de erori, inadvertenţe şi lipsuri din documentaţia tehnică trimise: standarde de cost inexistente sau fără justificare, diferenţe între sumele cerute, lipsă de metodologie, amestecarea unor subcomponente. Nu enumerăm detaliat toate observaţiile făcute de experţii Comisiei Europene care va da săptămâna viitoare undă verde primelor planuri de relansare economică naţională, potrivit anunţului făcut de Ursula von der Leyen. Italia urmează să primească prima tranşă de bani de la 1 iulie a.c., în timp ce România riscă să nu primească bani în acest an (13%) adică prima tranşă de peste 3 miliarde euro. Statele membre au avut termen limită de trimitere a planurilor naţionale până la 31 mai a.c. –nu toate s-au încadrat în termen- după care urmează două luni de consultări între Comisia Europeană şi fiecare stat membru. În urmă cu câteva zile, eurodeputatul social-democrat Carmen Avram critica PNRR-ul trimis la Bruxelles, de guvernul Florin Cîţu, nu doar prin prisma conţinutului, cât şi al modului de redactare. România este singura ţară din UE care nu are un capitol distinct în PNRR pentru agricultură. Ceea ce pare de necrezut. E drept, „opera” ministrului Cristian Ghinea se încheia apoteotic cu o mobilizare desăvârşită: „Depinde numai de noi. Putem”. Surprinzător, vicepremierul Dan Barna aflat la Sibiu a declarat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi aprobat, iar corecţiile trimise fac parte dintr-o „consultare firească”. În opinia, mult mai credibilă a eurodeputatului Victor Negrescu, PNRR va putea fi aprobat doar în septembrie, ceea ce va genera mai întârzieri. Interesantă este „dizertaţia” vicepremierului Dan Barna: cu alte cuvinte banii tot vor veni, chiar dacă s-a lucrat neglijent, superficial, diletant. Şi e mai mult decât întristător reflexul guvernului de a prelua stilistica triumfătoare a partidului unic. Dintr-un anumit punct de vedere, cel mai grav lucru dintre reproşurile Comisiei Europene, este acela în care se socoteşte înşelată de autorităţile române. Şi nu poţi să îţi faci o doctrină din a minţi şi a înşela şi în afară şi înăuntru. Concluzionând: suntem pe drumul cel bun, foarte aproape de o victorie iminentă. Aşa clamează guvernul. Solidaritatea de partid şi cea guvernamentală obligă la repurtarea de noi şi noi victorii. „Triumfătorul” Cristian Ghinea, căruia i s-a cerut demisia, nici nu se gândeşte la aşa ceva. Deşi e năpădit de inerţii, diletantism, confuzii şi dezordini greu de transformat peste noapte în capital politic. Pentru el eşecul rămâne un simptom al victoriei.
