Videoconferinţa celor trei lideri europeni, Angela Merkel, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin de marţi, anunţată la un moment dat ca incertă, a fost centrată, potrivit comunicatului Elysee, pe mai multe teme de actualitate: Sputnik V, Alexei Navalny, Ucraina, Belarus, Siria, dosarul iranian. Dar cu precădere pe „eventualitatea cooperării în materie sanitară în funcţie de starea avansată de recunoaştere a vaccinului Sputnik V de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA)”. După cum a confirmat şi purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, o posibilă utilizare a acestui ser depinde de evaluarea acestuia de EMA. Potrivit Kremlinului, discuţiile au vizat şi eventuala producere în comun a acestui vaccin în ţările UE. Luna aceasta experţii EMA sunt aşteptaţi la Moscova pentru a verifica producerea şi depozitarea vaccinului anti-coronavirus. Pe de altă parte concernul farmaceutic rusesc R-Pharm vizează producerea serului, începând din iunie sau iulie, în localitatea bavareză Illertissen. Interesant este faptul că şeful diplomaţiei franceze, Jean Yves Le Drian, a reproşat Rusiei că face din vaccinul anti-Covid Sputnik V un util mijloc de propagandă şi la maniera la care este gestionată întreaga poveste devine un mijloc de diplomaţie agresivă şi nu un mijloc de solidaritate şi ajutor sanitar. Mai clar: Berlinul face presiuni pentru cooperarea cu Rusia, Parisul încearcă să frâneze elanul aliatului său. Înaintea ultimului Consiliu European de la 25 martie a.c. în bună parte consacrat luptei contra Covid-19, Moscova ar fi trimis un mesaj: putem livra 50 de milioane de doze de Sputnik V în Europa, de acum în următoarele 6 luni, dacă vom produce 25 de milioane pe teritoriul Uniunii Europene. Pe acest motiv între cei 27 s-au iscat divergenţe. Comisia Europeană nu încurajează angajarea de negocieri cu producătorul de Sputnik V, aşa cum a făcut-o cu celalalte 6 laboratoare (Moderna, Pfizer BioNTech, Sanofi, AstraZeneca, Curevac şi Johnson & Johnson), în discuţii aflându-se mai nou şi alte două laboratoare: Valnava şi Novavax. De mai multe săptămâni, Angela Merkel repetă că este favorabilă utilizării în Germania a Sputnik V, dacă Agenţia Europeană a Medicamentului dă undă verde. „În pofida diferenţelor politice care sunt importante, este posibil să cooperăm cu Rusia pe plan umanitar în contextul pandemiei”. Fronda anti-Sputnik este însă bine gestionată. Astfel, comisarul european, între altele şi pentru strategii vaccinale, Thierry Breton, a opinat că nu este nevoie de Sputnik V. În Slovacia premierul Igor Matovic, criticat pentru gestionarea pandemiei de Covid-19 şi decizia de a cumpăra doze de vaccin rusesc Sputnik V a demisionat din funcţie, cerând scuze compatrioţilor pentru toate erorile comise în ultimul an. Decizia UE este ca paşaportul de vaccinare să fie disponibil numai celor imunizaţi cu produse care au avizul Agenţiei Europene a Medicamentului. Aşa că bătălia, cu toate componentele ei, este una teribilă. Oricâte discuţii ar fi fost în privinţa vaccinului AstraZeneca, Pfizer şi Moderna, nici una din aceste companii nu au capacitatea să acopere singure nevoile pieţei. OMS a criticat joi 1 aprilie lentoarea inacceptabilă a vaccinării, subliniind că numărul de noi cazuri a prograsat în ultimele săptămâni. A existat şi ipoteza că eficienţa AstraZeneca, ser dezvoltat de Oxford, să fi fost perturbată în spaţiul public de Rusia. Numai că AstraZeneca şi-a întârziat livrările către UE, ceea ce a poziţionat-o într-un registru al contestărilor. În dilemă este… Ucraina: poate ea solicita vaccin din partea Rusiei, ţară cu care se află în război. “Este imposibil de explicat societăţii ucrainiene şi oamenilor care mor că refuzăm vaccinul rusesc, dacă SUA şi Europa nu ne furnizează vaccinul lor”, a precizat Volodymyr Zelinski. Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, şi premierul Ungariei, Viktor Orban, au comandat deja vaccinul rusesc. Pe de altă parte, imaginaţi-vă Rusia, care după toate discuţiile produce un vaccin eficient, ce aureolă ar dobândi, dacă ar reuşi să salveze sanitar… Europa. Fireşte în videoconferinţa menţionată s-a discutat şi despre conflictul din Ucraina, opozantul Alexei Navalny, subliniindu-se necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului, reluarea negocierilor privind acordul de la Minsk, care momentan nu interesază pe nimeni.