Fostul şef al CCA, cercetat în dosarul „mită în arbitraj”, Vasile Avram, s-a întors în fotbal. A descins la Astra Ploieşti-Giurgiu, unde unul dintre membrii marcanţi ai Cooperativei, Petrică Buduru, i-a păstrat un locşor călduţ, ideal după ieşirea de la „răcoare”. Vasile Avram este reprimit în „Famiglia” fotbalului românesc precum un veritabil mafiot ieşit din puşcărie, care nu şi-a sifonat tovarăşii de fărădelegi şi acum este „back in business”. Poate săruta mâna „Naşului” şi îi va fi dedicat un domeniu în care să se desfăşoare, girat în continuare de „băieţii deştepţi”. În fotbalul românesc prezenţa în conducere a unui ex-arbitru este un „must”. Cine nu are un fost purtător de ecuson în staff trebuie să-şi cumpere. Competenţa şi profesionalismul unuia care a ridicat fanionul atunci când i se dicta sunt de netăgăduit, după regulile Camorei din fotbal. O vizită mai scurtă sau mai lungă la puşcărie nu te compromite, ci îţi sporeşte experienţa, iar şefii CCA îşi trec neapărat în CV şi acest lucru. Costică Vâlcea abia s-a lepădat de zeghe şi a fost instalat la FC Olt şi acum la Gaz Metan Severin. Nu a scăpat de mirosul penitenciarului şi i-a s-a rezervat o lojă protejată, de unde să-şi extindă tentaculele murdare croind drum echipei către „înalta societate”. Cine nu se adaptează sistemului, este exclus, la fel ca în politică. Jucătorii, antrenorii şi restul staff-ului sunt elemente colaterale într-un club, pe când un fost arbitru cu influenţă este primordial. Un personaj precum Vasile Avram îţi conferă credibilitate, îţi oferă garanţia că mai există acei „oameni de onoare” cu nostalgia cărora trăieşte Jean Pădureanu. Dacă eşti nepătat înseamnă că eşti un novice, dacă ai primit botezul DNA-ului ţi-ai câştigat dreptul de a negocia, ţi se deschid uşile şi ţi se încredinţează valizele. Un Vasile Avram sau Costică Vâlcea este oricând bun la casa omului. El înlocuieşte oricând norocul sau valoarea echipei, trebuie doar pus unde trebuie. Astra lui Buduru avea vacant scaunul de „ocrotitor” al clubului, după plecarea lui Prunea, cercetat şi el penal. Pentru angajator, CV-ul era sinonim cu cazierul. Cu cât mai bogat, cu atât mai bine. Atât cel judiciar, dar mai cu seamă cel moral. În atenţia cluburilor: Sorin Ţerbea este încă şomer!
