De Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah, Procesiune la Catedrala Sfântul Dumitru

Hramul Sfinților Mari Mucenici Serghie și Vah, ale căror moaște se regăsesc la Biserica Sfântul Dumitru, alături de moaștele Sfintei Tatiana și cele ale Sfântului Nifon, a început cu Sfințirea Icoanei celor doi sărbătoriți: Serghie și Vah. În prezența înaltelor fețe bisericești și a enoriașilor craioveni, s-au desfășurat apoi Slujba de Litie și Vecernia, urmate de o procesiune.

Ceremonia religioasă în timpul căreia credincioșii au mers în convoi, precedați de slujitorii Bisericii ce purtau Racla cu moaștele Sfinților Serghe și Vah a avut loc, seara trecută, în jurul Catedralei Sfântul Dumitru. Pe lângă icoana sfințită și obiectele de cult specifice unei astfel de ceremonii, credincioșii și reprezentanții Bisericii au cântat imnuri religioase și au rostit rugăciuni, pentru a mulțumi sau a cere ajutorul divinității în toate împrejurările vieții cotidiene.

Sfinții Serghie și Vah sunt ocrotitorii Olteniei

Sfinții Serghie și Vah sunt prăznuiți, în fiecare an, pe 7 octombrie. Ei erau ofițeri creștini ce au trăit în vremea împaratului Maximian (286-305). Chiar dacă erau tineri, împăratul le-a acordat funcții înalte în Școala Centiliilor: Serghie a fost “primicer”-fiind primul pe lista oficial recunoscută a conducătorilor, așadar persoană marcantă și Vah “secundicer” – cel care se afla al doilea într-o castă. Scoala Centiliilor, constituită pe vremea lui Dioclețian, a format diviziuni de elită ale armatei romane, care îndeplineau ordinele împăratului însuși și funcționau de asemenea în calitate de corp de instruire a ofițerilor.Viața lor a fost plină de fapte bune și de cuvioșenie, fiind prezentați în cele mai vechi dintre colecțiile martirice.  Sfinții Serghie și Vah sunt ocrotitorii Olteniei. Capetele celor doi sfinți au fost aduse în țara noastră de Domnitorul Neagoe Basarab.  Ele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de Argeș, însă, prin hotărârea Sfântului Sinod, ele au fost aduse în catedrala mitropolitană “Sfantul Dumitru” din Craiova, pe 25 octombrie 1949, în vremea I.P.S. Firmilian, mitropolitul de atunci al Olteniei. Mormintele și moaștele sfinților au devenit loc de pelerinaj încă din perioada primară a creștinismului, numeroase lăcașuri de cult primindu-i drept ocrotitori.

Biserica “Domnească” între cele mai vechi monumente

Biserica este numită în documente și ,,Domnească’’ (pentru că fusese zidită de Matei Basarab) sau ,,Băneasa’’(importanța sa în orașul banilor). Legenda povestește că această biserică datează din timpul întemeierii Craiovei (1205). Prima inscripție datează de la Matei Basarab. La 1723 Constantin Obedeanu repară stricăciunile făcute la biserică în urma evenimentelor din 1716-1718, acoperind-o cu șindrilă și zugrăvind-o. Cutremurul din 1838 nu i-a pricinuit pagube. Cu toate acestea biserica era atât de deteriorată încât la 1889 zidirea lui Matei Basarab a fost dărâmată și ridicată o nouă biserică. Este construcția din anul 1889 (prima atestare fiind la mijlocul sec. al XV-lea, refacuta la 1651, de domnitorul Matei Basarab, dupa un proiect al arhitectului restaurator Andre Lecomte de Nouy, căruia îi aparține și pictura murala. Este o replică a bisericilor în plan de “cruce greacă înscrisă” (numai 5 în toată țara).