Întrebat duminică seara, la România TV, dacă se fură voturi în România, premierul Ludovic Orban, cu candoare, n-a exclus posibilitatea, dar a aruncat în stilul său zglobiu „anatema” asupra „oamenilor instruiţi care provin de la… PSD”. Numai că oamenii instruiţi de la PSD, cum i-a definit aiuristic premierul, n-au săvârşit ceea ce a văzut o ţară întreagă prin intermediul imeginilor filmate de camerele video, instalate la secţiile de votare ale Sectorului 1 din Capitală, unde, 17 dintre ele, cum precizează avocatul Mihai Drăgan, nu sunt „pe cheie”, adică numărul de voturi trecute în dreptul fiecărui candidat nu corespunde cu numărul voturilor valabil exprimate. O fi fost exacerbată dorinţa USR-Plus de a câştiga neapărat Clotilde Armand –eurodeputat- primăria Sectorului 1, vânată de trei rânduri de alegeri, dar chiar a câştigat? Din ce motiv s-a refuzat premeditat renumărarea voturilor, care ar fi pus capăt întregii tevaturi? Mai mult, spectacol grotesc decât să vedem un comando, cuprinzând trei membri USR, pilotaţi de însuşi şeful biroului electoral de sector, cărând sacul de voturi în spinare, nu se poate imagina. Ceva este suspect în toată povestea sordidă şi nici nu se poate spune, cum am auzit, că a fost doar o repetiţie finală pentru asaltul de la parlamentare. Faţă de această realitate descumpănitoare, social-democraţii dorm liniştiţi şi Marcel Ciolacu pare contaminat de o văicăreală veselă. Prin inacţiune, laşitate, dar şi prostie se complace în ipostaza de complice a celor întâmplate. Argumente? După alegerile europarlamentare din 2019, prin hotărârea Parlamentului României, publicată în Monitorul Oficial –partea 1- nr. 530/28 iunie 2019 a fost instituită o comisie parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude, semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019. Raportul comisiei, prezidată de deputatul de Dolj, Lia Olguţa Vasilescu, însumează cu anexe aproape 60 de pagini şi a fost depus la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor la 3 iunie 2020. Componenţa comisiei parlamentare a cuprins 23 de deputaţi şi senatori, reprezentând tot spectrul politic din cele două camere. Concluziile raportului, destul de detaliat, au menţionat multe nereguli, începând cu faptul că Autoritatea Electorală Permanentă nu a avizat, cum prevede legea, aplicaţiile informatice realizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, ceea ce înseamnă că nu a existat un control real al acţiunilor întreprinse de STS. Apoi la alegerile din mai 2019 a fost pentru prima dată când MAI nu a mai organizat filtre în apropierea secţiilor de votare, ceea ce a condus la imposibilitatea verificării unor afirmaţii apărute în spaţiul public despre autocare pline cu votanţi, ce şi-au exercitat dreptul de vot în localităţi ce nu au fost niciodată obiective turistice. Prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a procesului de vot (SMPV) au fost transmise către Centrul Naţional de Conducere Integrată al MAI un număr de 9282 notificări, semnalând persoane cu drept de vot interzis (285), vot multiplu la aceeaşi secţie de votare (5919 cazuri), alegători neînscrişi în Registrul Electoral (1931), vot multiplu în secţii diferite (1147 cazuri). Au fost constituite 267 de dosare penale privind săvârşirea a 313 infracţiuni. Au fost înregistrate agresiuni produse la secţiile de votare din Marsillia, Nisa, Offenbach am Man. Au mai existat disfuncţionalităţi în sensul că membrii unor secţii de votare din străinătate nu şi-au dus mandatul cu care au fost investiţi până la final, îngăduindu-se „turismul electoral” cu alegători din România care au votat şi la secţii din străinătate. Studiinduse deciziile BEJ privind corecturile de date înscrise în procesele verbale utilizate, pentru alegerile europarlamentare, au fost constatate diferenţe semnificative între datele înscrise iniţial în procesele verbale, întocmite la nivelul secţiei de votare şi datele întocmite în procesele verbale, modificate la nivelul BEJ. Cu titlu exemplificativ sunt citate deciziile BEJ Botoşani, BEJ Ilfov, BEJ Cluj, BEJ Sibiu. În concluziile Raportului comisiei parlamentare (pag. 46) se spune că Autoritatea Electorală Permanentă, cu competenţă generală în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor şi referendumurilor nu şi-a îndeplinit rolul în procesul electoral din 2019 din pricina managementului defectuos. În fine, erau făcute multe propuneri între care şi supunerea unei analize de către Parlament a activităţii AEP. Nu s-a întâmplat nimic între timp, fiindcă „piesele” trebuie să se joace, aşa cum doresc regizorii. Din acest motiv alegerile locale din Capitală n-au fost… o excepţie.
