Islamiştii egipteni şi-au adjudecat mai mult de 2/3 din locurile parlamentare pentru Adunarea Poporului (Camera Deputaţilor), potrivit rezultatelor oficiale înregistrate la primele alegeri de după căderea preşedintelui Hosni Mubarak. Partidul Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), al Fraţilor Musulmani, şi-a luat partea leului prin cele 235 de locuri câştigate, din 498, adică aproximativ 47%, la alegerile care au avut loc începând cu 28 noiembrie. Victoria este covârşitoare. Partidul fundamentalist salafist Al Nour a venit pe următorul loc, cu 121 de locuri (24%), în timp ce partidul liberal Wafd a obţinut doar 9%. În fine, Blocul Egiptean, coaliţia partidelor laice, a achiziţionat doar 7%. Un număr de 10 locuri în Adunarea Poporului nu vor fi ocupate prin alegeri, ci prin numiri făcute de şeful Consiliului militar care conduce ţara, mareşalul Hussein Tantaoui. PLJ a anunţat deja că şi-a desemnat secretarul general, Saad Al-Katatni, pentru a conduce Adunarea Poporului, în urma unui acord cu celelalte partide. Prima sesiune a noului for democratic va începe astăzi, în prezenţa mareşalului Hussein Tantaoui. Alegerea senatorilor ar putea debuta la 29 ianuarie, pentru a se încheia la sfârşitul lunii viitoare. Cea mai importantă sarcină a noului parlament este elaborarea noii constituţii, de o comisie ce va fi desemnată. Alegerile prezidenţiale sunt prevăzute pentru luna iunie, iar depunerea candidaturilor va începe la 15 aprilie. Armata s-a angajat să predea puterea civililor după alegerea noului preşedinte. Fraţii Musulmani şi-au multiplicat declaraţiile în ultimele săptămâni, descriindu-se ca o formaţiune responsabilă, pregătită să participe la actul decizional. Ei au dorit să se distanţeze de fundamentaliştii Salafi, a căror apariţie electorală constitue marea surpriză a scrutinului, după ce au făcut propuneri de alianţă cu partidele laice. Liderii Fraţilor Musulmani şi PLJ au declarat că sunt preocupaţi de problemele economice ale ţării, într-un moment de care criză, dând asigurări comunităţii creştine copte, care reprezintă 6-10% din populaţie, de deplină recunoaştere. Pe plan diplomatic, PLJ a primit, săptămâna trecută, vizita „numărului doi al diplomaţiei americane, secretarul de stat adjunct, William Burns”. Fondat în 1995, foarte influent graţie reţelelor de ajutor social, Fraţii Musulmani au intrat într-o semi-clandestinitate în timpul lui Hosni Mubarak, după evenimentul sângeros care a dus la moartea predecesorului acestuia, Muhammad Anwar Al-Sadat, pentru pacea încheiată cu Israelul. Ghidul Fraţilor Musulmani, Mohamed Badie, s-a disociat de cererea la manifestări contra puterii militare, cu ocazia primei manifestări, de miercuri, de la debutul revoltei contra lui Hosni Mubarak. El a respins apelurile pentru „a doua revoluţie” şi a cerut să nu fie subminat prestigiul armatei, în declaraţiile pe un canal privat de televiziune. A menţionat că nu exclude anumite cereri din partea armatei, pentru menţinerea privilegiilor. În schimb, bugetul armatei, până acum nesupus examinării deputaţilor, ar putea fi analizat de o comisie parlamentară.
