“Avocatura, profesie sau afacere?” Pornind de la această întrebare tentantă, avocaţii din Baroul Dolj au încercat să surprindă spre ce anume se îndreaptă profesia cea mai râvnită şi respectată în anii dintre războaie. Dacă avocaţii mai tineri au semnalat problemele financiare care tind să fărâmiţeze breasla, exponentul şcolii vechi de avocatură din Oltenia, judecătorul Ion Predescu, i-a îndemnat pe toţi cei care pledează la bară să nu uite că exercită, totuşi, una dintre cele mai frumoase profesii, înnobilată de inteligenţă, personalitate şi forţă civică.
Conferinţa a fost organizată, la sfârşitul săptămânii trecute, în Sala Mare a Prefecturii Dolj, sub tutela Baroului Dolj şi a beneficiat de prezenţa judecătorului Ion Predescu, de la curtea Constituţională a României, prof. univ. dr. Horia Diaconescu, prof. univ. dr. Ion Turculeanu, decanul Baroului Dolj , prof. univ. dr. Bianca Predescu şi conf. univ. dr Lucian Săuleanu. Decanul Baroului Dolj, prof. univ. dr. Ion Turculeanu a prezidat întâlnirea, în deschiderea căreia a înmânat diploma de excelenţă pentru întreaga activitate în slujba avocaturii judecătorului Ion Predescu. Specialiştii în Drept au încercat să discearnă dacă avocatura rămâne o profesie a elitelor sau tinde să devină o afacere în sine, în măsură să aducă beneficii materiale.
Prof. univ. dr. Horia Diaconescu: “Ne confruntăm cu o decredibilizare a profesiei”
Prof. univ. dr. Horia Diaconescu a scos în evidenţă forţa puternic umană pe care o conţine avocatura, componentă care o plasează în vârful profesiilor. “Ideea de justiţia în vreme a avut două reprezentări, una clasică pe care o ştim toţii, femeia legată la ochi care ţine balanţa în mână şi o a doua, poate mult mai adevărată şi mai expresivă decât prima, care se zice că s-ar găsi în Roma şi ar fi reprezentată de o femeie care ţine globul pământesc în braţe, această reprezentare dă ideea unei justiţii umane, a unei justiţii care se apleacă asupra omului cu toate necazurile lui. Spre această justiţie cred că trebuie să tindă şi profesia noastră de avocat”. Pe de altă parte, profesorul Horia Diaconescu a subliniat şi faptul că există decridibilizare a ideii de justiţie. “Am sentimentul că uneori se face mult mai bine decât în pretoriul intanţelor, în alte locuri care nu sunt chemate să înfăptuiască justiţia. De această decridibilizare, lipsire de autoritate, este legată şi profesia noastră de avocat pentru că odată cu justiţia este implicată şi credibilitatea, autoritatea noastră profesională, slujitori ai ideii de justiţie. Cred că profesia noastră actuală este îngreunată şi de instabilitatea legislativă, pe de o parte, pe de altă parte manifestată prin schimbarea legilor cu o frecvenţă adeseori îngrijorătoare şi, în al doilea rând, tendinţa de incriminare prin legi speciale”, a mărturisit Horia Diaconescu.
Conf. dr. univ. Lucian Săuleanu: “Există riscul ca avocatura să fie transformată în afacere”
Conf. dr. univ. Lucian Săuleanu, avocat în cadrul Baroului Dolj a înclinat balanţa pe problemele financiare cu care se confruntă breasla avocaţilor, o cauză care face ca avocatura să semene cu o afacere. “Există riscul ca profesia de avocat să fie transformată, sub presiunile economice şi politice, într-o afacere, fără a mai fi considerată o profesie. Decanul Baroului din Paris spune că, după 22 de ani de avocatură, venitul unui avocat în Franţa este de 850 de euro pe lună, deci nu mai este acel mare burghez care aducea onoare clientului său prin a veni şi a-l reprezenta”. Una dintre cauzele ar fi că, în timp, avocaţii au crescut numeric şi le vine din ce în ce mai greu să supravieţuiască financiar. În Baroul Dolj, în anul 1995, erau înregistraţi 132 de avocaţi, iar în 2011 – 745. Pe lângă numărul mare de avocaţi, cei care practică această profesie spun că se confruntă şi cu lipsa unui ajutor real din partea statului. “Cui i-ar fi frică să recunoască că avocatura este şi trebuie să fie o afacere sau cui i-ar dăuna dacă recunoaşte sau nu acest lucru? Termenul afacere nu trebuie să-l înţelegem în sens peiorativ, aşa cum s-a încercat de-a lungul anilor, din diverse motive. Când spunem afacere ne gândim la a încerca să identificăm o modalitate de a ne exercita pe deplin profesia, tocmai ca să putem să continuăm această profesie. Se pare că trebuie să găsim şi reforme juridice, adecvate şi economic, să reinventăm puţin această profesie”.
Exemplul înaintaşilor
Judecătorul Ion Predescu a militat pentru păstrarea caracterului elitist, înalt, de la care se revendică avocatura. El însuşi exponent al unei cariere îndelungate, de peste 35 de ani, le-a recomandat avocaţilor să nu uite să se raporteze la origini, cu atât mai mult cu cât regiunea Oltenia are în spate o moştenire valorică de necontestat. “Învăţământul profesional al avocaţilor stagiari şi învăţământul profesional al avocaţilor din România îşi au originile în Oltenia. E bine să ştiţi că s-a început cu stagiari din cele trei compartimente, judecător, procuror şi avocaţi, pregătirea avea loc în ultima sâmbătă a fiecărei luni la sediul avocaţilor, condusă de judecători, procurori şi avocaţi. După vreo doi, de asemenea activitate când s-au făcut determinările între ei, avocaţii au ieşit pe locul întâi, procurorii pe locul doi şi judecătorii pe locul trei, au început neajunsurile conflictuale profesionale şi s-au separat. A continuat, însă, învăţământul la toate cele trei categorii. Toţi atunci, şi tot din Oltenia, a pornit organizarea învăţământului profesional al avocaţilor. V-am evocat aceste evenimente îndepărtate pentru a sublinia preocupările de origini în Oltenia cu privire la pregătire, prezentare, nivel de profesional. Şi constat cu satisfacţie că aceste preocupări continuă cu seriozitate, cu răspundere şi competenţă. Insist ca toţi practicienii avocaturii să fie pe deplin lămuriţi, să cunoască cât mai bine, cât mai exact şi mai profund ce caracterizează profesia pe care o exercită”.
“N-am pierdut nici o confruntare în Senat datorită activităţii de avocat”
Magistratul Ion Predescu le-a predat colegilor avocaţi mai tineri – nu puţini avocaţi ai Baroului Dolj luând parte la manifestare – şi o lecţie morală, de viaţă. Judecătorul le-a mărturisit cât de mult te învaţă şi te ajută profesia de avocat dacă o faci cu dedicaţie. “Consider că mi-am onorat profesia şi pot să spun că în funcţiile ulterioare, în demnităţile ulterioare, avocatura m-a ajutat mult, a fost baza activităţii mele ca senator. Eu nu am pierdut nici o confruntare în Senat datorită activităţii mele de avocat. Nu m-am angajat niciodată în dispute în Senat pe care riscam să le pierd”. Judecătorul Ion Predescu le-a adresat, de asemenea, rugămintea ca fiecare avocat, indiferent de gradul de profesionalism de care dă dovadă, să nu piardă din vedere aspectul social al profesiei. “Înainte de comunism, avocatura a fost foarte prezentă în viaţa socială, publică, politică, culturală a avocatului. Îmi amintesc că chiar în condiţiile organizării socialiste, colegiul avocaţilor regiunii Oltenia a fost prezent prin simpozioanele pe care le organiza trimestrial, cu procesele-model. Nu avea acces la politică, dar prezernţa ei nu a putut fi respinsă acolo unde s-a stăruit. Astăzi, în condiţiile în care se constată – să nu mi-o luaţi în nume de rău – cam multă mediocritate şi insuficientă pregătire în legiferare şi de aici vine aceste dese schimbări legislative şi toate dificultăţile în interpretarea şi aplicarea legii. E bine să fiţi mai activi în viaţa publică şi în politică, civică, împărtăşind şi conducând, inspirând şi orientând preocupările concetăţenilor”.