Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a informat, la solicitarea G4Media.ro și Alba24, că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie continuă cercetările într-un dosar cu fapte petrecute acum 70 de ani.
Dosarul privește infracţiuni contra umanităţii și pleacă de la sesizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Este vorba despre uciderea prin împuşcare a lui Ioan Andreșel, un țăran anticomunist din Apuseni, de către angajați ai fostului Serviciu Județean al Securității Poporului Turda și ai Biroului de Securitate Câmpeni. Dosarul a fost deschis acum trei ani. ”Vinovații i-am dat eu cu nume și prenume”, spune cercetătorul Gheorghe Petrov, contactat de G4Media, cel care a condus investigația și a pus la dispoziția autorităților toate informațiile pe care le-a obținut, de la identificarea locului și a autorilor și până la detaliile execuției.
Victima, luată de la munte
Asasinatul s-a produs la data de 16 august 1950, pe raza comunei Bistra, în judeţul Alba. Din cuprinsul sesizării IICCMER, rezultă că victima a fost ridicată de către lucrătorii de Securitate din locuința sa sezonieră, situată la munte, unde se afla în timpul verii pentru creșterea bovinelor, și a fost dusă într-o poiană, unde a fost împușcată pentru că ar fi susținut membri organizației anticomuniste Frontul Apărării Naționale. ”Le spunea seara la cârciumă, localnicilor, să nu intre în colectiv. Dacă îmi amintesc bine avea vreo 72, 73 de ani când a fost executat. Au vrut să dea exemple, de aceea i-au și lăsat morți în locuri în care puteau fi văzuți. Mesajul era că cine face ca ei, ca ei să pățească” spune Gabriel Rustoiu, unul dintre arheologii care au participat la deshumarea cadavrului lui Ion Andreșel. Cercetările au început în urmă cu trei ani, când un procuror militar s-a dus la fața locului împreună cu un tehnician criminalist din cadrul Poliției orașului Câmpeni, agenți de poliție din cadrul Postului de Poliție Bistra, județul Alba, precum şi un medic legist din cadrul Serviciul Județean de Medicină Legală Alba, sprijiniți de specialiştii de la IICCMER, care au documentat cazul. În urma săpăturilor efectuate în locul indicat, a fost identificat un schelet uman, la o adâncime de 0,70 metri.
Ioan Andreșel s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877. Familia Andreșel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie țărănească, iar autoritățile vremii l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor. Potrivit informațiilor specialiștilor de la IICCMER, la începutul anului 1949, membrii organizației de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale, înființată în decembrie 1948, și-au amenajat o tabără în zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, în locul numit Groși. În 4 martie 1949, Securitatea a organizat și întreprins un atac armat asupra taberei partizanilor, în urma căruia au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire, mulți au fost prinși după scurt timp. Ulterior au fost condamnați la închisoare sau chiar la moarte. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, însă și aceștia au fost până la urmă uciși, în diferite împrejurări, de Securitate sau Miliție. În această situație s-au aflat doi partizani originari din satele zonei, Nicolae Selagea din Dealu Capsei și Ihuț Traian din Aronești, care au fost intens urmăriți și până la urmă uciși, primul în 2 septembrie 1950 și al doilea în 5 august 1952. ”Câtă vreme aceștia au fost fugari și au stat ascunși în munte, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, catalogați de autorități drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau o influență mare asupra membrilor comunității, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani, deoarece în curând, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale. Consecința ar fi fost că regimul comunist din România va fi înlocuit cu un regim democratic în care rolul conducător îl vor avea vechile partide politice din perioada interbelică. Totodată, aceste persoane desfășurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă”, se arată într-un comunicat de presă al institutului. În acest context, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care se opuneau direct sau indirect, regimului. Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Ihuț Traian, dar și persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi. În dimineața zilei de 16 august 1950, Pom Traian și Trifa Iosif au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite. După execuția acestora, în aceeași zi, înainte de orele amiezii, Ioan Andreșel a fost căutat și ridicat de la locuința pe care o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele.
Conform mărturiilor unor localnici, Andreșel a fost bătut și apoi transportat pe o distanță de circa un kilometru și jumătate, până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, unde a fost executat prin împușcare.
Ce spun cei de la IICCMER
Într-un comunicat al IICCMER, Gheorghe Petrov a detaliat întreaga poveste: ”Cadavrul lui Andreșel Ioan precum și trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale celor doi partizani, Selagea și Ihuț, precum și alți oameni mai înstăriți din Bistra, care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să pățească”. Din informațiile documentare existente precum și din mărturiile unor foste cadre de securitate, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin șeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Cuteanu Gheorghe. Executarea ordinului sau a instrucțiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal și operațiunile din teren. Din personalul Securității din Turda, cunoaștem că au fost trimiși în misiune locotenent Herța Vasile, șeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Tăuțan Valentin, și locotenent Popa Vasile, șeful Biroului I Informații. La Câmpeni, șeful Biroului local de Securitate era sublocotenent Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe lângă aceștia, în pregătirea și săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție. Cât privește pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a născut la 19 ianuarie 1909 în com. Brusturi, jud. Bihor, și a decedat la Cluj în 29 mai 1997. Deși a ordonat personal zeci de execuții fără judecată, dispunând arestarea și trimiterea arbitrară în pușcării și lagăre de muncă a sute de oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors acasă, câtă vreme a fost în viață nu a fost cercetat și nu a răspuns penal pentru crimele sale”. După ce a stat aproape un an și jumătate la morga Spitalului Județean din Alba Iulia, trupul lui Ioan Andreșel a fost restituit urmașilor acestuia, care i-au organizat, în 2019, o ceremonie la religioasă la Biserica Ortodoxă din Bistra. Cercetările au fost efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea. Investigațiile s-au desfășurat în prezenţa procurorului de caz, colonel magistrat Octavian Toma, de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. Între timp, acesta s-a mutat la altă unitate de parchet militar, iar cazul a fost preluat de alt procuror.
FOTO: IICCMER
