Lăcaşul de cult religios –proprietate a Franţei din 1856- a făcut obiectul unor tensiuni, de-a lungul anilor. Situată în Ierusalim, biserica Sf. Ana, unde Emmanuel Macron –aflat la prima sa vizită în Israel- a avut ieri o discuţie tensionată cu poliţiştii israelieni, are un statut particular. Construită în secolul XII, biserica figurează printre cele 4 teritorii franceze din Oraşul Sfânt, alături de Mormântul Regilor, episcopia Sf. Maria, basilica Pater Noster. Statutul special datează de la mijlocul sec. al XIX şi se datorează angajării Franţei în războiul Crimeei, care a opus Imperiul Otoman al sultanului Abdulmecid I, imperiului rus al ţarului Nicolae I. Un conflict în care Franţa şi Marea Britanie s-au angajat de partea imperiului otoman. Războiul s-a încheiat în 1856 cu înfrângerea Rusiei şi Abdulmecid I, care domina în regiune, a oferit biserica Sf. Ana lui Napoleon al III-lea. Ea face parte din domeniul naţional francez în Pământul Sfânt, administrat de consulul general al Franţei la Ierusalim. Deşi niciodată statutul nu a fost pus în discuţie, tensiunile n-au lipsit şi în 1996, Jacques Chirac s-a antrenat într-o discuţie polemică cu soldaţii israelieni, cărora le-a spus „Vreţi să mă întorc la avion?”. De data aceasta Emmanuel Macron a făcut o baie de mulţime, şi printre creştini, musulmani şi evrei şi de asemenea a avut o discuţie polemică, în engleză, cu militarii, cerându-le acestora să părăsească biserica. Lucrurile s-au rezolvat în cele din urmă, cu tact diplomatic, dar presa franceză comentează pe larg evenimentul.
