Când buna pregătire e ultimul lucru care ne interesează!

La orice examen nota de trecere se poate obţine, fie printr-o bună pregătire, fie prin noroc, fie prin… pile. Ştim de acum ce a fost marţi seara, la Palatul Parlamentului –sala „Spiru Haret”- şi la Biblioteca Centrală Universitară. Un „dialog deschis”, cu acces pentru toţi reprezentanţii mass-media desemnaţi de redacţiile respective, invitaţi să o „mitralieze” pe Viorica Dăncilă şi respectiv o „dezbatere” organizată de staff-ul de campanie al preşedintelui Klaus Iohannis cu acces pentru… anumiţi ziarişti, deloc cei mai reprezentativi din media autohtonă, deloc cei mai glaciali de-a lungul timpului faţă de acesta. Cum s-au desfăşurat cele două evenimente s-a putut vedea la televizor, din transmisiunile directe. Şi dacă nu trebuie compătimită Viorica Dăncilă -două ore şi jumătate în picioare- pentru asaltul nemilos, la care a fost supusă, şi căruia i-a făcut faţă cu brio, nu poate fi “pus în ramă”, fiindcă n-a plăcut, nici Klaus Iohannis pentru răspunsurile –majoritatea banale-, la întrebările „prea cumsecade” primite.  Minute în şir s-a aşteptat, în atmosfera somnolentă de cenaclu literar, să vină întrebarea cu schepsis, fiindcă ne aflam la capătul mandatului de cinci ani, fără un bilanţ concret, şi ea n-a venit. Analiştii politici, invitaţi din partea SNSPA, mai aveau puţin şi-l masau pe preşedintele în mandat. Aveam aşadar de aflat capacitatea celor doi candidaţi de a satisface aşteptările alegătorilor, privind mandatul de preşedinte al ţării. După cinci ani de ezitare, derive şi partizanat politic cras, sorţii îi sunt favorabili tot lui Klaus Iohannis, care numai o bună pregătire n-a etalat marţi seara. E mai deştept Klaus Iohannis decât Viorica Dăncilă? Imposibil de dat un răspuns. E cumva mai patriot? S-a văzut. Faptul însă că a evitat orice confruntare directă cu contra-candidata sa, o femeie social-democrată, ex-premierul ţării, cu bune rezultate în mandat, rămâne greu de înţeles. Cum se poate crede că actualul preşedinte e mai european decât Viorica Dăncilă, aceasta din urmă timp de nouă ani eurodeputat? Cum se poate admite că în bilanţul său searbăd figurează ca unică împlinire înlăturarea a două guverne social-democrate, unul după tragedia de la „Colectiv”, altul prin moţiunea de cenzură, orchestrată cum bine se ştie, în numele… „României normale”?. Esenţa oricărei doctrine totalitare este aceea că puterea se păstrează prin anihilarea adversarului politic. Dar nu ne mai interesează aşa ceva. Viorica Dăncilă a avut marţi seara o bună prestaţie, rezistând cu stoicism unui atac nemilos din partea jurnaliştilor. Cu toate acestea, o singură „bâlbă”, cea referitoare la răspunsul la o întrebarea anapoda, despre formula ariei cercului –findcă a dat meditaţii la matematică- pe fondul nervilor întinşi la maxim, şi dintr-o neglijenţă, răspunsul a fost incomplet. A spus: „raza cercului” (R) la puterea a doua. Formula completă era π-R². Mă îndoiesc că Viorica Dăncilă nu ştia formula corectă. Ion M. Ioniţă, ziarist cu stagii în presă, a persiflat-o, în momentul în care i-a adresat o întrebare servită lui Klaus Iohannis, acesta zâmbind maliţios, fără a oferi domnia sa răspunsul de circumstanţă, ca fost meditator fruntaş. E drept, la fizică. Nu era corect din punct de vedere jurnalistic dacă Ion. M. Ioniţă îl întreba pe preşedinte, şi dânsul fost dascăl, formula lungimii cercului de pildă, sau formulele de calcul prescurtat, sau poftim… ca să ne amuzăm, cu ce este egală cateta triunghiului dreptunghic, care se opune unghiului de 30 de grade? Aşa ca să ne aducem aminte de şcoala bine făcută. Klaus Iohannis a fugit de Viorica Dăncilă de frică, nu din alte motive. Şi încă fuge. Şi mulţi îl aplaudă, nu pentru anduranţă, fiindcă după o oră de stat în fotoliu, ca moderator, a cerut pauză. Fiindcă şi-l doresc în continuare încă cinci ani preşedinte, ca să facă… minuni.