SCDA Şimnic: Un avanpost – ca puţine altele – al zootehniei româneşti

SCDA Şimnic a rămas „în viaţă”, printr-un miracol, până la urmă, rezistând atacului dezlănţuit al atleţilor imobiliari, în urmă cu puţini ani. A traversat un deşert, cu sute de acţiuni în justiţie, strămutate pe tot cuprinsul ţării, aproape toate câştigate. Ieri, la sediul SCDA Şimnic, a avut loc o reuniune ştiinţifică, de ţinută, pe teme de cercetare şi dezvoltare, în zootehnie şi cultura plantelor de câmp, onorată de preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”, prof. univ. dr. Valeriu Tabără, alţi membrii ai forului metodologic menţionat, directori şi cercetători de la staţiuni de cercetare din ţară, acolo unde au mai rămas în viaţă. S-au prezentat informări succinte, dialogându-se fertil asupra unor probleme stringente, cu care se confruntă cercetarea agricolă în general. SCDA Şimnic a prezentat celor prezenţi, în padocurile amenajate special în incinta proprie, exemplare, din toate categoriile de vârstă, -viţei, junici, vaci de lapte-, din rasa Holstein Friza, provenite din familii şi linii genealogice asupra cărora s-a lucrat ameliorativ. Exemplare valoroase, cu un potenţial productiv de peste 13.000 de litri de lapte –vaci recordiste- au uimit realmente asistenţa. SCDA Şimnic livrează de altfel, crescătorilor de animale, junici la diferite vârste şi contribuie zilnic la fondul pieţei cu mari cantităţi de lapte şi preparate lactate. Este de asemenea un mare contribuabil la bugetul statului. S-au făcut auzite numai şi numai exclamaţii, elogii tonice pentru conducerea SCDA Şimnic asigurată de prof. univ. dr. Constantin Găvan, unul dintre specialiştii de mare ţinută profesională, în materia creşterii vacilor de lapte, cu lucrări publicate în ţară şi peste hotare. Cum profilul actual al SCDA Şimnic nu se reduce doar la creşterea şi ameliorarea vacilor de lapte, ci cuprinde şi o bogată activitate de cercetare ştiinţifică, cu notabile rezultate, în ameliorarea plantelor de câmp, obţinerea de hibrizi comerciali adaptabili condiţiilor climatice din zona Olteniei, discuţiile au vizat şi  această paletă problematică. Reuniunea ştiinţifică de ieri de la SCDA Şimnic are loc într-un moment de detentă al agriculturii româneşti, de acum tot mai competitivă pe piaţa cerealelor, nu la nivelul disponibilităţilor. Rămân bineînţeles multe de făcut, în vederea alinierii la exigenţele Uniunii Europene, promovării agriculturii ecologice, prin aportul învăţământului superior de profil, din păcate tot mai searbăd, de la un an la altul, prin calitatea realmente îndoielnică a absolvenţilor. S-a discutat şi despre acest lucru. Interesante s-au dovedit pe parcursul discuţiilor, intervenţiile deputatului de Dolj, Nicolae Giugea, prezent la eveniment, bun cunoscător al stării de lucruri din zonă. O concluzie: SCDA Şimnic este un avanpost, ca puţine altele, al zootehniei româneşti şi în egală măsură a cercetării româneşti în agricultură.

Tinerii cercetători trebuie sprijiniţi

 Prof. dr. Constantin Găvan, director al SCDA Şimnic, amfitrionul întâlnirii, a subliniat importanţa instituţiei pe care o conduce : „Suntem una dintre unităţile de elită din România, mai ales în ceea ce priveşte creşterea taurinelor, iar cercetarea a fost , este şi va fi o prioritate pentru noi. Nu ne este uşor, la noi se lucrează non – stop, de aceea avem şi rezultate. Întâlnirea de astăzi (ieri – n.r.) sunt convins că va fi una fructuoasă, din care vor fi găsite soluţii de viitor”. Prezent la întâlnire, prof.univ.dr. Valeriu Tabără, preşedintele ASAS „Gh. Ionescu – Siseşti”, a a reiterat nevoia de dezvoltare a cercetării, în toate domeniile: „România nu poate să rămână în urmă  şi să importe material biologic. Trebuie un program naţional de cercetare, pentru a nu rămâne săraci. Este necesară investiţia în domeniu, inclusiv în salarizare, începând cu mediul universitar, şi trebuie să sprijinim tinerii cercetători, chiar noi, în ultimul timp, angajând aproximativ 100 dintre aceştia”.

Rezultatele cercetării româneşti, valorificate în ţară

Vicepreşedinte al ASAS, pe linie de zootehnie, prof.univ.dr.  Liviu Mărghitaş, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj – Napoca, s-a arătat încântat de cele văzute la Şimnic şi a mers pe aceeaşi linie a dezvoltării activităţii de cercetare: „Aici, la Şimnic, este un vârf de lance în creşterea taurinelor, iar managementul este cel care sfinţeşte locul. De mai bine de 20 de ani, nimeni n-a mai înfiinţat o staţiune de cercetare în domeniul agricol, din contră, multe s-au distrus, iar cea de la Şimnic este un exemplu că, dacă se vrea, se pot face lucruri mari, chiar trecând peste toate dificultăţile. Aş dori ca eforturile depuse la Şimnic să fie la fel în toată ţara. Fără aportul mediului academic, nu se poate face mare lucru în cercetare. Toate rezultatele analizelor ştiinţifice trebuie valorificate în România”. La rândul său,  Nicolae Giugea , prezent la simpozion, a a avut o intervenţie bine articulată şi la obiect: „Mi-e drag de ceea ce văd aici. Nu sunt zootehnist, sunt specialist în viticultură – vinificaţie, însă cu aceleaşi probleme se confruntă şi acest sector, cea a lipsei de material biologic românesc, majoritatea provenind din străinătate, şi nu toate soiurile se pretează terenurilor din România. Şi, mai este o problemă: industria alimentară este la un nivel scăzut, neexistând  veriga de procesare, cele mai multe produse venind din alte ţări”. 

„În cercetare, se munceşte non – stop”

Nu au lipsit intervenţiile din sală, una fiind ceva mai consistentă, în ton cu tema principală dezbătută. A fost cea a unui tânăr cercetător, Sorin Mîrza, medic veterinar din Sighet: „Sunt tânăr şi încerc să înţeleg situaţia actuală. La Sighet, ultima cercetare s-a făcut acum vreo 20 de ani. Nici microscop , nici alte aparate nu avem. S-a vorbit că angajaţii nu mai vine de la ora 5 dimineaţa la serviciu, dar nici nu mai avem cum. Cred că ar fi bine să se lucreze în ture, iar salarizarea să fie adecvată, deoarece mulţi aleg să plece în străinătate”. Răspunsul a venit de la Valeriu Tabără: „Am lucrat o viaţă în cercetare. Aceasta nu se poate face într-un program de opt ore, ci se munceşte non – stop. Oricum, se lucrează la o formă de salarizare bazată pe performanţă. Altfel, vii opt ore la serviciu, stai pe acolo, pleci acasă, iar rezultatele nu apar. De asemenea, trebuie modificat şi Codul fiscal, care este discriminatoriu pentru cercetarea românească ”.