Situată pe strada „Unirii”, în vecinătatea unei alte splendori arhitecturale, Palatul Jean Mihail, clădirea în care a funcționat dintotdeauna Banca Națională din Craiova este un monument istoric, care ascunde, la propriu, valori ce nu se împuținează niciodată: banii celor din Cetatea Banilor, dar și o comoară cu mult mai strălucitoare.
Craiovenii au profitat, miercuri, de Ziua Porților Deschise, care a fost organizată de BNR, la 139 ani de la înființare, și au trecut pragul clădirii maiestuoase și solitare, care se ascunde dincolo de gardul solid de pe strada Unirii. Aflată pe un platou cu mult mai înalt decât strada și trotuarul, i-a întâmpinat curtea largă, cu ochiurile sale de verdeață, intercalate ici-colo, într-un pavaj aproape impecabil. Fără măsurile de securitate, unele foarte stricte, de la intrare, clădirea primitoare ar fi creat vizitatorilor impresia că au pătruns în salonul vreunei case boierești sau al unui muzeu. O încăpere cochetă, cu tavan înalt și pereți decorați cu tapiserie în culoarea dulce a lemnului de stejar, care impresionează prin eleganță și invită la cunoaștere.
Banii care au cumpărat sărăcia războaielor mondiale
Angajații Băncii Naționale din Craiova s-au străduit să le ofere celor curioși posibilitatea de a afla o poveste, povestea banilor românești. Într-un album frumos legat, a fost admirată colecția de bancnote de hârtie care au fost emise de-a lungul timpului, în fapt o călătorie prin secole a leului românesc. Acolo se păstrează primii bani românești din hârtie, în realitate niște bilete ipotecare, care au fost puși în circulație de Ministerul Finanțelor – era anul 1877 – pentru acoperirea cheltuielilor generate de războiul de independență. Abia mai târziu, în 1880, avea să fie înființată Banca Națională a României și a mai trecut un an până când, în 1881, a emis bancnotele proprii, de 20, 100 și 1.000 de lei.
Cea mai valoroasă bancnotă
În colecția pe care o deține sucursala regională de la Craiova se păstrează și banii cu care s-au cumpărat alimentele și hainele în cei mai grei ani, anii celor două războaie mondiale. Tot acolo se află și bancnota de 5.000.000 de lei (emisă pe 25 iunie 1947) care este chiar bancnota cu cea mai mare valoare nominală din istoria monedei naționale. Două luni mai târziu, s-a pus problema unei stabilizări monetare și au fost introduse monede și bancnote noi, 20.000 de lei vechi fiind preschimbați pe 1 leu nou. Se păstrează, de asemenea, banii care au fost folosiți în perioada comunistă și primul ban care a fost emis după revoluția din 1989 – bancnota de 500 de lei (tipărită în anul 1991). Până în 1995, toți acești bani vechi au fost retrași din circulație de BNR.
Banii din plastic, mai ușori și mai siguri
Banii de hârtie au încetat din viață în anul 1999 și au fost înlocuiți cu bancnotele confecționate din material polimeric, adică din plastic. Cu multă amabilitate, o funcțioară a BNR Craiova, care a petrecut peste 25 de ani în slujba acestei instituții, a arătat publicului curios chiar și o punguță cu tocătură de bani, fragmente foarte mărunte de bancnote deteriorate care se retrag din circulație, apoi se distrug. Pentru că nu este o bancă comercială, BNR nu are un program cu publicul, nu face operațiuni bancare obișnuite, dar deține totuși un ghișeu. Este situat la intrare, iar acolo se primesc bancnotele deteriorate de la funcționarii băncilor, dar și de la persoanele fizice. Banii cei mulți, care sunt aduși spre păstrare de către toate celelalte bănci comerciale, se păstrează însă la loc sigur, în seifuri extrem de bine securizate.
Tezaurul ascuns într-o bucată de zidărie
Dar tezaurul pe care îl adăpostește clădirea Băncii Naționale din Craiova nu constă doar în banii craiovenilor, locuitorii unui oraș care poartă pentru totdeauna faima de Cetate a Banilor. Nu este deloc un lucru care stă ascuns privirilor, ba din contră este expus vederii publicului. Clădirea impunătoare, cu bogăția interioarelor sale, a fost construită în anul 1887, pentru a fi prima bancă a orașului. În sala de onoare, expusă în lumina reflectoarelor, se află o bucată mare și albă de zidărie. Funcționarii BNR Craiova spun că acolo, între cărămizile acestea uriașe, a fost descoperită o părticică din scrisoarea depusă de întemeietorii săi. Documentul nu este arătat publicului, fiind păstrat, cu mare grijă, în arhiva instituției. Angajații sucursalei craiovene sunt convinși însă că aceasta este adevărata comoară a băncii, o bucățică palpabilă de istorie pe care o poartă cu sine instituția și care strălucește mai puternic decât tot aurul banilor.
Acest site utilizează cookie-uri | Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.Sunt de acord