Dezlănţuire de proporţii la Paris – sâmbătă – pe Champs Elysees, unde vestele galbene au vandalizat şi incendiat buticuri, chioşcuri de presă, magazine (Hugo Boss, Celio, Lacoste, Nesspreso) şi luxoase restaurante, între care braseria Fouguet’s, înscrisă în inventarul monumentelor istorice şi frecventată de mari personalităţi ale lumii. O filială a băncii Tarneaud, aflată pe Bulevardul Roosevelt, lângă Champs Elysees a fost incendiată, pompierii intervenind spre a salva 11 răniţi. Imaginile terifiante transmise de televiziunile franceze, de la faţa locului, au descumpănit de-a dreptul. Actul 18 al “vestelor galbene” a fost unul de coşmar, bine pregătit. Preşedintele Republicii, Emmanuel Macron, şi-a întrerupt sejurul în Alpi, unde venise să schieze în staţiunea Mongie, pentru a reveni de îndată la Paris şi a conduce celula de criză a ministerului de Interne, anturat de premierul Edouard Philippe, ministrul Justiţiei, Nicole Belloubert şi ministrul de Interne, Christophe Castaner. Pe contul său personal de Facebook, preşedintele Macron a scris “ceea ce s-a petrecut astăzi pe Champs Elysees a fost mai mult decât o manifestare de protest. Ce sunt aceşti oameni care doresc să distrugă Republica?”. La rândul său, primarul Parisului, Anne Hidalgo, a condamnat violenţele, exprimându-şi susţinerea faţă de comercianţii afectaţi. „Această situaţia nu mai poate dura. Parisul şi parizienii au dreptul la securitate”. La nivelul Frnaţei, mobilizate au fost 32.200 persoane, din care 10.000 la Paris, potrivit ministerului de Interne, date contestate de „vestele galbene”, şi sâmbătă seara bilanţul confruntărilor era următorul: 237 persoane interpelate, 200 (din care 15 minori) plasate în arest preventiv, 18 răniţi din rândul forţelor de ordine, 42 din rândul manifestanţilor. S-a făcut apel la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. O certitudine: Emmanuel Macron se află sub presiune. Criticat de opoziţie, care denunţă „incompetenţa executivului”, a promis „decizii forte” ca răspuns la cele petrecute pe Champs Elysees. Premierul Edouard Philippe i-a convocat ieri după-amiază, în regim de urgenţă, la Matignon pe ministrul de Interne, Christophe Castaner, şi secretarul de stat Laurent Nunez, pentru a pune în operă deciziile anunţate de Emmanuel Macron. Astăzi, la Elysee, preşedintele francez a invitat 60 de intelectuali între care deţinătorul premiului Nobel pentru Fizică Serge Haroche şi deţinătorul premiului Nobel pentru Medicină, Jules Hoffmann, pentru a discuta despre actuala stare de lucruri. Degradarea plăcii comemorative dedicată unui poliţist în atacul jihadist din aprilie 2017 – Xavier Jugele – pe Champs Elysees, a provocat multă emoţie în rândul poliţiştilor. Să mai consemnăm un detaliu: un alt marş, „al secolului”, în favoarea climei, s-a desfăşurat tot la Paris, în Piaţa Republicii, cu o participare de 45.000 persoane, potrivit organizatorilor şi 36.000 potrivit Prefecturii poliţiei. Actul 18 al „vestelor galbene”, coincide cu sfârşitul primei faze a marii dezbateri naţionale, iniţiată de preşedintele Emmanuel Macron. Considerată „o reuşită” pentru guvern, dezbaterea s-a concretizat în 10.300 de reuniuni locale şi 1,4 milioane de accesări pe site-ul dedicat. 7 francezi din 10 consideră însă că dezbaterea naţională nu va putea conduce la ieşirea din criza care traversează ţara. Într-un fel, Emmanuel Macron este cu spatele la zid, mitraliat fiind şi de opoziţie. „Cum vă puteţi imagina o altă ţară cu asemenea scene de haos, în timp ce preşedintele Republicii de află la schi?”. Ce înseamnă deciziile forte anunţate, nu se spune, dar primul secretar al PS, Olivier Faure, opinează că „linia apărată de Emmanuel Macron este cea care exacerbează tensiunile, măreşte inegalităţile şi care a pus foc în mâinile mişcării vestelor galbene”. Există multă confuzie în mesajele vestelor galbene, unde dominantă pare aripa anarhiştilor. O lege împotriva vandalismului, adoptată de Parlament, dar încă neexaminată de Consiliul Constituţional, va fi urgentată. Este o lege, se spune, destul de dură. Dar după 18 săptămâni de acţiuni ale „vestelor galbene” nu se prefigurează nicio soluţie de pace. Niciun armistiţiu. Şi asta într-un moment în care alegerile europarlamentare se apropie vertiginos şi Emmanuel Macron mizează pe un grup propriu, consistent, la nivelul PE. După „sâmbătă neagră”, cum i s-a spus, orice proiect politic al său, privind viitorul Uniunii Europene, pare mai degrabă năruit.
