Ca în fiecare an, sâmbătă, şi-a deschis porţile Salonul de Agricultură de la Paris „Porte de Versailles”, aflat la a 56-a ediţie, în prezenţa preşedintelui Emmanuel Macron, anturat de Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, Michel Barnier, negociatorul-şef pentru Brexit şi alte figuri politice din Hexagon. De altfel, vizita este inconturbabilă pentru locatarul de la Elysee, indiferent de numele acestuia, şi se spune că doar Francois Mitterrand, pe când era preşedinte, nu a fost prezent la deschiderea adevăratei expoziţii a potenţialului agricol francez. Sunt prezenţi, cu standuri, peste 1.400 de crescători de păsări şi animale, care au adus 4.000 de vaci, oi, porci – din rasele cele mai performante. Aşteptaţi, pe durata celor nouă zile, sunt circa 700.000 de vizitatori. Ce exprimă imaginile oferite de media franceză? În primul rând temeritatea cu care „ferma franceză” îşi apără statutul de prima putere agricolă europeană, producţia globală a tuturor sectoarelor de activitate fiind estimată, anul trecut, la 73 miliarde euro, devansând net Germania (56 miliarde euro), Italia (51 miliarde euro), pe un posibil podium. Cu 30 milioane hectare cultivate, în termeni de suprafaţă, Franţa se află de asemenea pe primul loc. Randamentele sunt de asemenea de invidiat. Şi încă un detaliu economic: contribuţia agriculturii franceze la PIB a fost, anul trecut, de 6,7%. În context, excedentul comercial a fost de 6,6 miliarde euro, faţă de 5,8 miliarde în 2017, în pofida condiţiilor climatice nefavorabile care au afectat precumpănitor producţia de cereale. „Europa agricolă este în prezent ameninţată”, a spus Emmanuel Macron, sâmbătă dimineaţă la Salonul de Agricultură de la Paris, menţionând că va face propuneri concrete de reformare a politicilor agricole comune (PAC), numai că Angela Merkel nu este de acord. În opinia preşedintelui francez, „Europa agricolă” este ameninţată mai întâi de „marile puteri” – SUA, Rusia, China – care nu ezită în a impune strategii agresive. Astfel importurile americane de soia au crescut cu 112% în al doilea semestru al anului trecut, după acordul Trump-Junker pentru… protejarea autoturismelor de provenienţă germană. În discursul său, preşedintele francez a pomenit de transformarea modelului agricol francez, pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor, care doresc produse ecologice şi de calitate. Dar şi agricultora franceză are probleme, nu uşor de surmontat: contează pe 448.500 de agricultori, faţă de 514.000 cu 10 ani în urmă, din care 50% au vârste de peste 50 de ani. Deşi se află în cea mai bună poziţie la nivel european, agricultorii francezi rămân nemulţumiţi, potrivit unui studiu al „Mutualite sociale agricole” (MSA) din 2016, un agricultor câştigând în medie 15.000 euro pe an, adica 1.250 euro, în medie, pe lună. Sigur, se vorbeşte de noi tehnologii de producţie, care vor bulversa lumea agricolă, în sensul că nu peste multă vreme, roboţii vor înlocui mâna de lucru. Dar până atunci va mai trece timp. Salonul de Agricultură de la Paris celebrează anual lumea rurală a Franţei. Anturat de gărzi de corp, preşedintele Emmanuel Macron a petrecut, sâmbătă, 23 februarie, 14 ore la Salonul de Agricultură, cu două ore mai mult ca anul trecut, în mijlocul vizitatorilor şi agricultorilor, bătând recordul deţinut de Francois Hollande, în 2012, când a stat 12 ore. În faţa standurilor producătorilor de lactate, carne de vită, porcine, vinuri, miere, fructe şi legume, Emmanuel Macron a cerut producătorilor să devină primii militanţi ai tranziţiei ecologice. În 2018, producţia de alimente biologice a reprezentat valoric 9,3 miliarde euro, creşterea fiind de 13% faţă de anul precedent. Potrivit barometrului anual al agenţiei franceze pentru dezvoltarea şi promovarea agriculturii biologice (Agenţia BIO), 71% dintre francezi consumă cel puţin un produs bio pe lună pentru prezervarea sănătăţii. În faţa unui bilanţ tonic de ansamblu, preşedintele Emmanuel Macron rămâne totuşi neliniştit: Rusia lui Vladimir Putin a devenit primul exportator mondial de grâu. Contează, de asemenea, pe piaţa cerealelor şi alte ţări din bazimul Mării Negre. În opinia sa, PAC trebuie să permită Europei să-i găsească suveranitatea alimentară, autonomia în aprovizionarea cu alimente de origine animală şi vegetală, fără a mai depinde în vreun fel de exporturile de peste ocean. A făcut apel la interzicerea erbicidelor, cu precădere mult discutatul glyphosat, a discutat cu vizitatorii, printr-o baie de mulţime remontantă, pe fondul prelungirii manifestărilor „vestelor galbene”, într-un fel a declanşat campania pentru alegerile europarlamentare. Asta în plan politic. În plan economic însă, s-a arătat mulţumit de ceea ce prezintă vizitatorilor agricultura franceză. Fără îndoială, un model autentic, de organizare, din aproape toate punctele de vedere, cu o cercetare ştiinţifică avansată, despre care se păstrează tăcerea.