Comunitatea Evreiască din Craiova a fost ieri seară în sărbătoare. Evreii au celebrat Hanuca 5779, unul dintre cele mai importante momente din calendarul iudaic. Au fost prezenţi la Sinagoga din Craiova, atât invitaţi din Israel, care au venit special pentru acest eveniment, cât şi personalităţi a vieţii politice, academice şi culturale din Craiova. A fost remarcată de asemenea, prezenţa cu totul şi cu totul deosebită, a Prim Rabinului României, Rafael Shaffer, acest lucru dând o semnificaţie aparte sărbătorii.
Evreii din întreaga lume celebrează în aceste zile Hanuka, sărbătoarea prin care se aminteşte an de an miracolul întâmplat acum peste 2200 de ani în Ierusalimul aflat sub dominaţia dinastiei seleucide (greceşti) din Siria, când evreilor li s-a interzis să studieze Tora şi le-a fost pângărit Altarul din Templu. Ei l-au eliberat, l-au repurificat şi au aprins menora, lumină care era menţinută aprinsă în fiecare noapte, simbol al creaţiei şi cunoaşterii. Se spune că în candele era ulei de măsline pentru a menţine flacără pentru o zi, însă focul a rămas aprins timp de opt nopţi. Acest eveniment a inspirat înţelepţii evrei să proclame o sărbătoare de opt zile, în care seară de seară se aprinde o lumânare având ca scop să reamintească minunea.
Evenimente care s-au derulat în urmă cu mai bine de 2.200 de ani
Respectând tradiţia, câteva zeci de membri ai comunităţii, dar şi invitaţi speciali, au fost prezenţi, ieri, la Sinagoga din Craiova pentru a celebra, aşa cum se cuvine sărbătoarea de Hanuca. Momentul a fost prefaţat cu o scurtă lecţie de istorie, susţinută de prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova. În faţa membrilor comunităţii, acesta a vorbit despre semnificaţiile sărbătorii, dar şi despre obiceiurile cu care este întâmpinată această zi. „La mulţi ani pentru sărbătoarea Hanuca 5779! Astăzi ( n.r ieri), este cea de-a cincea seară de Hanuca. Este un moment în care încercăm să evocăm evenimente care s-au derulat în urmă cu mai bine de 2.200 de ani. Ne bucurăm să avem alături de noi delegaţia Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Bucureşti, care este o delegaţie înseamnată, în frunte cu domnul director Rudi Marcovici. De asemenea, sunt prezenţi şi reprezentanţii altor culte religioase, dar şi mai mulţi studenţi israelieni, care au venit să cânte în seara aceasta. Trebuie să salut totodată personalităţile din oraşul nostru, să le mulţumesc că sunt aici, prezenţi, inclusiv elevilor de la liceul militar, mai precis de la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”, acre sunt foarte frumos îmbrăcaţi”, a precizat prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova. Apoi, evreii craioveni au spus rugăciuni şi s-au adunat în jurul mesei festive de pe care nu au lipsit bucatele tradiţionale.
“Roş Haşana”, “Iom Kipur”…
Începând cu seara zilei de 10 septembrie, anul acesta, evreii de pretutindeni au intrat în anul iudaic 5779, socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii. Prima lună a anului evreiesc este “tişri”. Aceasta începe cu sărbătoarea numită “Roş Haşana”, care înseamnă Anul Nou. În cea de-a zecea zi a lunii, evreii vor sărbători “Iom Kipur” sau Ziua Ispăşirii, cea mai mare sărbătoare iudaică, zi de post negru. Este o zi sfântă, a suferinţei şi rugăciunii, când credincioşii îşi manifestă căinţa şi imploră iertarea divină şi înscrierea lor în Cartea Vieţii. În cea de-a zecea zi a lunii, evreii au sărbătorit “Iom Kipur” sau Ziua Ispăşirii, cea mai mare sărbătoare iudaică, zi de post negru. Este o zi sfântă, a suferinţei şi rugăciunii, când credincioşii îşi manifestă căinţa şi imploră iertarea divină şi înscrierea lor în Cartea Vieţii.
Prezenţa sacrului în viaţa de zi cu zi
Sărbătoarea de Hanuca din acest an a început în seara zilei de 27 noiembrie şi se va încheia în această seară. Sărbătoarea de inaugurare, sau sărbătoarea Macabeilor, se celebrează timp de opt zile şi este cunoscută şi ca sărbătoarea luminilor. Ea a fost instaurată de către Iehuda Macabeul împreună cu fraţii săi şi sfatul bătrânilor din Iudeea în anul 165 î.e.n., ca să fie prăznuită în fiecare an, cu bucurie şi veselie, în amintirea purificării Templului şi a sfinţirii altarului. Se mănâncă sufganiot (gogoşi) şi levivot, un fel de chifteluţe de cartofi. În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, aprinderea lumânărilor Menorei este ritualul prin care cinstim memoria celor care s-au jertfit pentru libertate şi unitate şi prin care împărtăşim speranţa în viitorul pe care-l construim împreună, sub semnul unităţii în diversitate, pentru noi şi generaţiile care vor urma. Celebrare a luminii şi a biruinţei, Hanuka ne aminteşte de prezenţa sacrului în viaţa de zi cu zi, întărindu-ne în credinţă şi speranţă.
