În cadrul şedinţei de luni dimineaţa, coaliţia de guvernare a căzut de acord asupra comasării alegerilor locale cu cele parlamentare. Acestea ar urma să aibă loc în cursul lunii noiembrie a anului viitor. Reprezentanţii puterii spun că decizia este una normală şi că are ca principal scop reducerea cheltuielilor generate de organizarea a două rânduri de alegeri. Reprezentanţii opoziţiei au declarat că dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pentru cele două legi, vor recurge la moţiunea de cenzură. De altfel, comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare încalcă practicile şi recomandările europene în domeniu.
Parlamentarii arcului guvernamental au declarat, luni, că modul de adoptare a legilor ce vor reglementa atât comasarea alegerilor, cât şi reducerea numărului de parlamentari ar putea fi realizat prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, după ce se pun de acord partidele din coaliţia de guvernare. Asta pentru că circuitul parlamentar pentru adoptarea acestor legi este destul de greoi. Reprezentanţii USL sunt de părere că demersul coaliţiei de guvernare de a comasa alegerile încalcă practic spiritul democratic, dreptul cetăţeanului de a înţelege exact pentru ce votează şi dreptul candidaţilor de a face o campanie electorală ţintită pe o anumită funcţie.
„Modificarea legislaţiei electorale prin ordonanţe guvernamentale (…) ocoleşte procesul legislativ”
Comasarea alegerilor încalcă practicile şi recomandările europene în domeniu. Misiunea OSCE/ODIHR care a evaluat conformitatea procesului electoral, din 2009, cu angajamentele OSCE şi cu alte standarde pentru alegeri democratice, precum şi cu legislaţia naţională, atrăgea atenţia că „modificarea legislaţiei electorale prin intermediul ordonanţelor guvernamentale (…) ocoleşte procesul legislativ”: „Practica modificării legislaţiei electorale cu puţin timp înaintea alegerilor, deşi un aspect recurent în România, nu este în conformitate cu bunele practici electorale; pe lângă aceasta, modificarea legislaţiei electorale prin intermediul ordonanţelor guvernamentale este o practică foarte neobişnuită, care ocoleşte procesul legislativ, punând astfel sub semnul întrebării atât principiul constituţional al separării puterii legislative şi executive, cât şi cerinţa potrivit căreia chestiunile electorale trebuie să fie reglementate prin legi organice.
„Legislaţia electorală nu ar trebui să fie modificată în mod frecvent”
De asemenea, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în „Raportul privind stadiile şi criteriile politice de evaluare a alegerilor”, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice, la data de 14 octombrie 2010, face recomandări clare cu privire la condiţiile în care legislaţia electorală poate fi modificată: «Cu toate că legislaţia electorală nu trebuie să fie rigidă, aceasta nu ar trebui să fie modificată în mod frecvent. A schimba regulile înaintea sau în timpul jocului nu este de natură să favorizeze alegerile democratice. Codul de bune practici în materie electorală(CDL-AD (2002)023 rev.), prevede la punctul II 2 B că: „Elementele fundamentale ale dreptului electoral (…) nu ar trebui să poată fi modificate cu mai puţin de un an înainte de alegeri sau ar trebui să fie tratate la nivel constituţional sau la un nivel superior legii ordinare”. Într-o Declaraţie interpretativă, privind stabilitatea dreptului electoral (CDL-AD(2005)043), această dispoziţie este clarificată: „În general, orice reformă a legislaţiei electorale ce urmează să fie aplicată în timpul unei alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru ca aceasta să fie într-adevăr aplicabilă la alegeri”. În anumite circumstanţe, s-ar putea accepta excepţii de la regula de un an, şi anume în cazul în care se impune rectificarea prin intermediul legislaţiei a unor probleme neprevăzute sau de a preveni încălcarea drepturilor necunoscute pe plan internaţional acolo unde au fost integrate în legea electorală. Astfel, în sensul prezentului raport, intervalul de timp pentru evaluarea unei alegeri începe cu un an înainte de vot», se arată în „Raportul privind stadiile şi criteriile politice de evaluare a alegerilor” al Comisiei Europeană pentru Democraţie prin Drept de la Veneţia.
„Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeţean este de 4 ani”
Guvernul Boc nu numai că schimbă legislaţia electorală înainte cu un an de alegerile locale, dar schimbă şi data de desfăşurare a acestora, punând în discuţie legitimitatea oricărei decizii a consiliilor locale, consiliilor judeţene şi ale principalilor ordonatori de credite, care sunt aleşi pentru patru ani, nu pentru patru ani şi cinci luni (art. 26 din Legea nr. 215/2011 modificată şi republicată: „(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii”). Ori în aceste condiţii se încalcă şi Protocolul Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 33, conform căruia trebuie asigurată „libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”. În asemenea condiţii, o moţiune de cenzură a opoziţiei este mai mult decât întemeiată.
