1966 rămâne anul de referință pentru reprezentativa de fotbal a Angliei. Acum 52 de ani, titlul mondial era adjudecat de englezi, la domiciliu, învingând, într-o finală cu prelungiri și suspans, echipa Germaniei Federale. De atunci, englezii și-au multiplicat doar decepțiile, în turneele majore, deși au cel mai puternic campionat de pe continent. Cea mai bună performanță, la nivel de echipă reprezentativă? O semifinală la CM 1990 și alta la Euro 96. Prea puțin. La precedentul campionat mondial din Brazilia, oamenii lui Roy Hodgson – selecționer în epocă – au ocupat ultimul loc în grupă. Pentru ca la Euro 2016, Anglia să fie trimisă acasă, în optimiile de finală, de …Islanda (1-2). Într-o țară în care fotbalul este rege și se bucură de o teribilă audiență, frustarea este, se subînțelege, mare. Cu alte cuvinte, așteptările sunt robuste. Gareth Southgate (47 de ani), noul selecționer, din septembrie 2016, după despărțirea precipitată de Sam Allardyce, fost antrenor la „speranțe”, are la dispoziție un fond de jucători de mare valoare și, în preliminarii (opt victorii, două remize și o înfrângere), echipa națională nu a arătat deloc rău, augmentând speranțele. Echipa este tânără, cu doar trei jucători peste 30 de ani (Gary Cahill, Ashley Young, Jarmie Vardy). Cu un grup de mare valoare, care mai cuprinde pe Dele Alli, Eric Dier, Kieran Trippier și Harry Kane (toți de la Tottenham), Raheem Sterling (M. City), Jordan Henderson (Liverpool), Marcus Rashfort (M. United), Anglia este văzută avantajos. Starul echipei este Harry Kane (24 de ani), la prima sa participare la o Cupă Mondială, după un sezon fabulos, în care a marcat 41 de goluri, în 48 de meciuri (în toate competițiile). Astă-seară, Anglia întâlnește Tunisia.