Mâine, 12 noiembrie a.c., este ziua în care urmează să fie votate, în Camera Deputaţilor de la Roma, reformele impuse de UE, şi cu aceasta una din ultimele zile ale premierului Silvio Berlusconi în fruntea Guvernului. După pierderea majorităţii, „Il Cavaliere” nu are altă soluţie decât părăsirea puterii. Pentru potolirea spiritelor, preşedintele Italiei, Georgio Napolitano, a anunţat, marţi seara, târziu, despărţirea de Silvio Berlusconi, subliniind că reformele privind reducerea datoriei şi stimularea creşterii economice trebuie adoptate „în câteva zile”. Există două opţiuni posibile, după plecarea lui Silvio Berlusconi: formarea unui nou guvern „capabil să obţină încrederea Parlamentului” sau dizolvarea Parlamentului în vederea alegerilor anticipate, cât mai repede cu putinţă. Un nou guvern de centru-dreapta l-ar avea ca posibil premier pe Gianni Letta, mâna dreaptă a lui Berlusconi. Dacă acesta nu reuşeşte să formeze o majoritate parlamentară, în termen de 70 de zile trebuie organizate alegeri. Silvio Berlusconi a declarat, deja, că nu va mai candida, dar îl va sprijini pe succesorul său, Angelino Alfano, secretarul general al PDL. Conştient de urgenţă, Giorgio Napolitano a cerut „o schimbare de comportament politic”, înţelegând prin asta renunţarea la „vechi tabuuri”, afirmaţie ce poate fi interpretată ca un apel la un guvern de uniune naţională. Demisia lui Silvio Berlusconi, a treia a unui lider european în câteva luni, survine sub presiunea pieţelor, care refuză să mai împrumute Italia la o rată rezonabilă. La presiunea internă – patronat, biserica italiană, opoziţia de centru-stânga – s-a adăugat şi presiunea partenerilor europeni, Banca Centrală şi FMI. La ultimul summit G20, Italia a devansat Grecia în planul îngrijorării. Şi nu este vorba doar de UE, care aşteaptă impacientată ca reformele promise de Roma să devină credibile. Pieţele financiare au sperat, încă de luni, căderea guvernului italian. Bursa din Milano s-a închis pe o cădere de 3,68%, în timp ce randamentele obigaţiilor au atins 7%, un record nesustenabil pe termen lung. Italienii trăiesc din plin criza economică. Şi-au apărat, de-a lungul anilor, liderul emblematic. Dar acum, excedaţi de scandaluri şi în absenţa viziunii politice, divorţul de preşedintele Consiliului de Miniştri este consumat. După încetarea mandatului, actualul premier lasă o ţară profund divizată între „pro” şi „anti” Berlusconi şi pierde ocazia de a reforma justiţia în funcţie de interesele sale. Şi ar putea fi condamnat în dosarele pe care le are pe rolul instanţelor, dar, desigur, nu asta interesează momentan pe italieni.
