Recviemul mozartian, o ultimă mărturie a geniului şi sensibilităţii marelui compozitor şi o pagină unică în istoria muzicii prin complexitatea facturii şi emoţionantul mesaj transmis, este prezentat de Filarmonica „Oltenia” într-un concert dedicat sărbătorilor pascale.
Conceput ca o lucrare de mari proporţii – cvartet vocal, cor mixt şi orchestră –, Requiemul aduce în scenă Orchestra Simfonică şi Corala Academică ale instituţiei şi pe soliştii Andreea Chira (nai), Gina Gloria Tronel (soprană), Claudia Codreanu (mezzosoprană), Mihai Urzicana (tenor) şi Ion Dimieru (bas). Evenimentul muzical este programat mai devreme – astăzi, în loc de ziua consacrată de vineri, păstrând ora de începere, 19.00 –, „pentru a veni în întâmpinarea publicului care doreşte să acorde timp pentru suflet, dar şi pentru organizarea sărbătorilor de Paşti”, potrivit reprezentanţilor Filarmonicii.
În prima parte a serii, publicul care doreşte să intre în atmosfera sfintelor sărbători ale Învierii Domnului este invitat să asculte o transcripţie pentru nai după Concertul în La minor pentru vioară de Antonio Vivaldi şi Adagio în La minor pentru nai, orchestră de coarde şi clavecin de Johann Sebastian Bach. 
La pupitrul dirijoral – Gian Luigi Zampieri (Italia), aflat în triplă ipostază pe afişul evenimentului: cea de dirijor al Orchestrei Simfonice şi Coralei Academice ale Filarmonicii oltene, semnatar al transcripţiei pentru nai a compoziţiei vivaldiene şi orchestrator al părţii mediane din lucrarea lui Bach. În prezent, Zampieri este dirijor invitat al Filarmonicii din Sao Carlos (Brazilia), dirijor invitat permanent şi director artistic onorific al Filarmonicii „Oltenia”.
Biletele pentru concertul de astă-seară se pot cumpăra de la Agenţia instituţiei, la preţul de 30 lei, cu reducere la jumătate pentru elevi, studenţi, pensionari.
Povestea Requiemului pentru solişti, cor şi orchestră, K. 626 debutează în luna iulie a anului 1791, când i s-a comandat lui Wolfgang Amadeus Mozart, prin intermediul unui mesager necunoscut care i-a oferit un onorariu de 50 de ducaţi, o „missă funebră”. Datorită îndelungatelor cercetări efectuate de remarcabilul exeget al creaţiei mozartiene Bernhard Paumgartner, astăzi cunoaştem întreaga derulare a evenimentelor. Mesagerul misterios era de fapt intendentul contelui Franz von Walsegg, care obişnuia să achiziţioneze diverse lucrări pentru a fi luat drept compozitor (recviem-ul era destinat ceremoniei comemorative anuale a soţiei sale). De altfel, a existat şi o audiţie a recviemului sub bagheta contelui, acestuia fiindu-i atribuită şi muzica (14 decembrie 1793), dar în timp paternitatea lucrării a fost restabilită. Mozart nu a finalizat integral muzica Recviem-ului, partitura fiind completată de un elev al său – Franz Xavier Sussmayer –, care s-a bazat în demersul său pe îndrumările şi schiţele lăsate de maestru.
