Al 55-lea Salon Internaţional pentru Agricultură, de la Paris, şi-a deschis ieri porţile, aşteptaţi fiind, până pe 4 martie, între 630.000 şi 650.000 de vizitatori. Salonul este o vitrină a agriculturii franceze considerat fiind cea mai mare manifestare agricolă europeană, prin numărul de expozanţi, din care peste 90 de producători medaliaţi la concursurile generale agricole de anul trecut sau candidaţi pentru acest an. Într-o altă ordine de idei, salonul reprezintă ocazia ideală şi pentru tineri de a admira numeroasele exemplare de animale din rase performante, dar şi de a degusta din biodiversitatea produselor agro-alimentare expuse. 12 ore şi jumătate, un record pentru un şef de stat, a zăbovit preşedintele francez Emmanuel Macron, fluierat neîntrerupt de o parte din agricultori, antrenându-se la un moment dat într-un schimb de replici cu cultivatorii de cereale. În centrul discuţiei, protestele federaţiilor naţionale ale sindicatelor exploatărilor agricole şi ale tinerilor agricultori contra acordului de liber-schimb între UE şi ţările membre Merco Sur (Argentina, Brazilia, Bolivia, Paraguay, Uruguay şi Venezuela), întrucât produsele acestora, intrate pe piaţa europeană ar putea constitui o concurenţă neloaială. Salonul nu este doar un simplu rendez-vous pentru agricultori, cât este un moment de referinţă al politici agrare franceze. Macron a vizitat mai multe standuri, ocazie de a degusta din numeroasele sortimente de brânză. La 70,7 miliarde de euro s-a ridicat producţia agricolă din 2016, potrivit datelor Insee-Agreste, 78,8 miliarde de euro, incluzând servicile şi subvenţiile pe produs, ceea ce înseamnă 3,5% din PIB-ul francez. La 6,1 miliarde de euro se ridică excedentul comercial agro-alimentar francez în 2016, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, ceea ce plaseză sectorul pe locul 3 naţional, după produsele chimice (parfurmuri şi cosmetice) şi materiale de transport. 9 miliarde de euro reprezintă fondurile primite an de an de Franţa, conform PAC.
