Săptămâna trecută, deputaţii europeni s-au reunit în plen la Strasbourg. Printre temele cele mai importante de pe ordinea de zi s-au numărat: Hotărârea Consiliului European şi votul asupra bugetului Uniunii Europene pentru anul viitor. În cadrul aceleaşi şedinţe s-a mai discutat şi despre ieşirea din criză prin intermediul pieţei unice, achiziţiile publice pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi nu în ultimul rând, despre deschiderea pieţei de muncă europene pentru cetăţenii bulgari şi români.
În aprilie 2011, Comisia Europeană a propus, pentru 2012, un buget de 147,4 mld. euro în angajamente (sume pe care UE se angajează să le plătească, nu neapărat doar pe parcursul unui an) şi 132,7 mld. euro în plăţi (ceea ce plăteşte UE într-un an), cu o creştere de 3,7% în angajamente, respectiv de 4,9% în plăţi, faţă de 2011. Bugetul propus de Comisie reprezintă 1,12% din Venitul Naţional Brut al UE. „Săptămâna trecută s-a desfăşurat la Strasbourg, săptămâna plenară, în cadrul căreia s-a discutat despre bugetul Uniunii Europene pentru 2012. S-a votat astfel bugetul UE, iar acest vot crează, desigur, mari dezbateri, atât în interiorul Parlamentului, cât şi între Parlament şi Consiliu. Procedura are la bază Tratatul de la Lisabona, şi ea se aplică pentru a doua oară, prima dată fiind la stabilirea bugetului de anul trecut. Propunerea Parlamentului pe anul viitor abordează necesitatea respectării angajamentelor existente şi doreşte grăbirea programelor în derulare. Parlamentul crede că inflaţia nu este un punct de referinţă potrivit, în special nu cu doi ani înainte de terminarea cadrului financiar. Va fi un vot al Comisiei de Negocieri, care va fi formată din 27 de europarlamentari şi din 27 de reprezenţi ai statelor membre şi eu voi face parte din grupul PE care va discuta cu respectiva Comisie. Prin votul său privind bugetul UE pe 2012, Parlamentul European a arătat că vrea un buget pe 2012 axat pe creştere, locuri de muncă şi inovare în Uniunea Europeană, precum şi sprijinirea dezvoltării şi democraţiei în ţările din vecinătatea UE. În general, deputaţii europeni au încercat să revină la bugetul propus de Comisie, pe care Consiliul l-a redus în iulie…”, a precizat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.
Se urmăreşte diminuare efectele din nordul Africii
Perioada de conciliere de 21 de zile începe în noiembrie, reuniunile fiind stabilite pe 8 şi 18 noiembrie. Negocierile tripartite privind bugetul (aşa-numitele “trialoguri” între Parlament, Consiliu şi Comisie) sunt prevăzute pe 3, 10, şi 14 noiembrie. Dacă Parlamentul şi Consiliul ajung la un acord, bugetul final ar putea fi aprobat în plenul Parlamentului în decembrie la Bruxelles. „Dacă bugetul nu va fi aprobat, atunci vom intra pe aceeaşi procedură ca şi anul trecut, când Comisia a fost obligată să facă o nouă propunere. Sper ca anul acesta să nu se întâmple treaba asta. De ce zic eu că este foarte important…pentru că acum traversăm această perioadă de criză şi bugetul european contribuie la depăşirea crizei. Este un buget construit în aşa fel încât să diminueze efectele din nordul Africii. Grupul PPE a avut o contribuţie majoră la acest buget, unul dintre raportori fiind din grupul nostru. În al doilea rând, în partea de buget general, toate amendamentele propuse de grupul PPE au fost votate, au trecut de Parlament. Bugetul UE este 95% – buget de invesţii şi doar 5% – buget de administraţie, adică 95 % din buget se întoarce în administraţie”, a mai spus vicepreşedintele PPE.
Cheltuielile de călătorie, reduse cu 5%
Pentru reducerea cheltuielilor, deputaţii vor să economisească în domeniul traducerilor şi serviciului de interpretariat, făcând schimbări în organizare şi reducând cu 5% cheltuielile de călătorie, de exemplu prin reducerea zborurilor la clasa business. Toate alocaţiile vor fi îngheţate la nivelul celor din 2011.”Sunt şi state membre care cer diminuarea bugetului, dar, din punctul meu de vedere există o contradicţie. În toate statele membre, guvernele încearcă să mărească partea de investiţii din buget şi păstreayă locurile de muncăî. Si noi am mărit sumele alocate investiţiilor. De ce zic că este un paradox tocmai prin faptul că acasă măreşti bugetul pentru investiţii, iar la Bruxelless ceri diminuarea, păi nu trebuie să vină bugetul Uniunii şi să te ajute cu fonduri pentru investiţii ?! Este adevărat că această contribuţie este diferită, unele state contribuie cu mai mult şi cheltuiesc mai puţin, iar altele contribuie cu mai puţin şi cheltuiesc mai mult, dar un euro cheltuit în nordul Europei are efect în întreaga Europă, pentru că dezvoltarea infrastructurii în orice ţară are efecte pozitive economice în întreaga Europă. Este un buget care poate ajuta la trecerea peste criza economică.
Majorarea fondului pentru stabilitate europeană
Tot în plenul PE, au fost prezenţi preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek şi Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy şi au prezentat rezultatele Consiliului Europei. „Este un obicei de a veni periodic în faţa PE şi de a prezenta decizile. S-a găsit în cele din urmă o formulă de a trece peste criza Greciei, şi asta este foarte bine, s-a discutat şi despre fondul pentru capitalizara băncilor. S-a convenit şi asupra măriri fondului pentru stabilitate europeană, imediat au avut loc şi efecte pe piaţa financiară. Nu suntem într-o perioadă pozitivă şi cred că şi pe viitor trebuiesc luate măsuri care să generează mai mult control. Se vor continua aceste măsuri de către Consiliu. De exemplu va avea loc o procedură mult mai clară vizavi de calificările profesionale prin care se vrea adoptarea actului privind recunoaşterea pieţei unice. O altă propunere făcută în plen şi care ne interesează în mod direct, este cea legată de cofinanţare. Există o propunere a Comisiei pentru a mări valoarea cofinănţării din partea Uniunii Europene pentru ţările aflate în programe de asistenţă financiară, adică şi pentru România. Ceea ce ar înseamnă că Guvernul ţării noastre ar mai cofinanţa doar cu 5% proiectele europene…”, a mai spus Marian Jean Marinescu.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso :
“Europa e mai aproape de rezolvarea crizei. Comisia este susţinătoarea unei uniuni economice adevărate. Acesta este genul de acţiune pe care oamenii îl aşteaptă, o contribuţie a sistemului financiar pentru societate…”
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy :
“S-au am facut paşi extrem de importanţi din punct de vedere politic”
Joseph Daul, preşedintele PPE :
“Este necesar să adoptăm un model nou de guvernanţă economică: moneda Euro nu va funcţiona fără acesta. Avem nevoie de integrare la nivel bugetar, fiscal şi social pentru ţările din zona Euro şi pentru ţările care vor să adere la Zona Euro în viitor. Această integrare, această Europă politică este o necesitate absolută”.
