România este implicată în proiectul PYTHIA, ce urmăreşte să identifice tendinţele importante din domeniul cu evoluţie rapidă al tehnologiilor militare inovatoare. Consorţiul de proiect, având ca lider compania Ingegneria Informatica S.p.A, va implica parteneri din şase ţări şi va beneficia de o finanţare nerambursabilă în valoare de un milion de euro. Acordul de finanţare al primului proiect de cercetare din domeniul apărării a fost semnat luna trecută.
Proiectul de previzionare va utiliza analiza volumelor mari date pentru a le examina pe cele din domeniul tehnologic, asrfel încât să identifice viitoarele tehnologii disruptive şi să recomande temele de cercetare de perspectivă. Acordurile de finanţare nerambursabilă pentru alte două proiecte de cercetare, în domeniul dronelor şi al protecţiei şi echipării soldaţilor, vor fi semnate în perioada următoare.
Fondul european de apărare a fost anunţat de preşedintele Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 şi a fost lansat în iunie 2017. El este constituit din două componente: Cercetare şi Dezvoltare şi achiziţii. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a precizat că această componenta de cercetare a Fondului produce deja rezultate. “Începând cu 2017, UE va oferi, pentru prima dată, granturi pentru cercetarea colaborativă în domeniul tehnologiilor şi produselor inovatoare din sectorul apărării, finanţate integral şi în mod direct din bugetul UE”, a subliniat vicepreşedintele EPP.
Domenii de prioritate agreate în prealabil de statele membre
Proiectele eligibile pentru finanţarea UE se vor concentra asupra unor domenii de prioritate agreate în prealabil de statele membre şi ar putea include, în mod normal, produse electronice, metamateriale, software criptat sau robotică. Această componentă va fi finanţată astfel: 90 de milioane euro până la sfârşitul anului 2019, din care 25 de milioane euro vor fi alocate pentru 2017. Luna trecută, s-a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte din domeniile sistemelor fără pilot din mediul naval şi al sistemelor pentru soldaţi. Se preconizează că până la sfârşitul acestui an vor fi semnate primelor acorduri de acordare a granturilor. Şi 500 de milioane euro pe an după 2020. În 2018, Comisia va propune un program specific al UE de cercetare în domeniul apărării, cu un buget anual estimat la 500 de milioane EUR, ceea ce înseamnă că UE va fi unul dintre cei mai mari investitori din Europa în sectorul apărării.
“Dezvoltare şi achiziţii”
Cea de-a doua component constă în “Dezvoltare şi achiziţii”. Fondul va stimula statele membre să coopereze în ceea ce priveşte proiecte de dezvoltare în comun şi achiziţia de echipamente şi tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanţării din bugetul UE şi printr-un sprijin practic din partea Comisiei. Statele membre pot, de exemplu, să investească în comun în dezvoltarea tehnologiilor pentru drone sau pentru comunicarea prin satelit ori pot cumpăra în comun un număr mai mare de elicoptere pentru a reduce costurile. Numai proiectele de colaborare vor fi eligibile, iar o parte a bugetului global va fi rezervată pentru proiecte vizând colaborarea transfrontalieră între IMM-uri. UE va participa la cofinanţare, astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 şi 2020, în cadrul unui program specific de dezvoltare a apărării şi a industriei, propus în decembrie 2017 şi 1 miliard euro pe an după 2020.
Pentru perioada de după 2020 va fi pregătit un program şi mai substanţial, cu un buget anual estimat de 1 miliard EUR. Programul va valorifica finanţările de la nivel naţional, ceea ce va permite obţinerea unui efect multiplicator preconizat egal cu 5. Prin urmare, acesta ar putea genera, în sectorul dezvoltării capacităţilor de apărare, investiţii totale de 5 miliarde euro pe an după 2020.
Un document de dezbatere
Un Fond de apărare european ambiţios va contribui la consolidarea unei Uniuni Europene care îşi protejează şi îşi apără cetăţenii, fiind complementar cu alte două direcţii de acţiune, şi anume cu Planul de implementare a strategiei globale în domeniul securităţii şi al apărării, care stabileşte un nou nivel de ambiţie a Uniunii şi identifică acţiunile necesare pentru concretizarea acestuia, şi cu punerea în aplicare a Declaraţiei comune UE-NATO, semnată de preşedintele Consiliului European, de preşedintele Comisiei şi de secretarul general al NATO. “Cu sprijinul Parlamentului European şi al statelor membre, Fondul european de apărare poate deveni rapid elementul principal al dezvoltării uniunii securităţii şi apărării europene pe care cetăţenii o aşteaptă”, a mai spus Marian Jean Marinescu, deputat european. Din perspectiva evoluţiilor viitoare şi în urma publicării de către Comisie a Cărţii albe privind viitorul Europei, Comisia a publicat recent, un document de dezbatere pentru a lansa un dialog cu publicul asupra evoluţiei posibile a UE27 până în 2025 în domeniul apărării.
***
Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării , un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre în 12 decembrie şi urmează să fie adoptat de Parlamentul European. Prin intermediul Fondului vor fi, de asemenea, susţinute şi unele proiecte de dezvoltare a capacităţii din cadrulcooperării structurate permanente din domeniul apărării (PESCO), din care face parte şi România.
