CCR a precizat, ieri, în motivarea respingerii sesizărilor PNL şi USR privind modul în care a fost înfiinţată Comisia specială pentru Legile Justiţie, că Parlamentul poate constitui comisii speciale, acestea fiind reglementate de Constituţie.
Plenul Curţii Constituţionale a luat miercuri în dezbatere sesizările de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, formulate de USR şi PNL, pe care le-a conexat. CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale este constituţională în raport cu criticile formulate, se menţionează în comunicat remis miercuri MEDIAFAX.
În motivarea soluţiei, Curtea a reţinut că, comisiile speciale comune, în calitate de organe de lucru ale Parlamentului, sunt reglementate, în mod expres, prin art.64 alin.(4) din Constituţie, constituirea acestora nefiind limitată la domenii de activitate cu privire la care Parlamentul decide în şedinţă comună. În consecinţă, menţionează CCR, din raţiuni ce ţin de eficienţa, unitatea şi coerenţa demersului parlamentar în sensul elaborării unor propuneri legislative complexe, Parlamentul poate constitui asemenea comisii atât în privinţa legilor care se adoptă în şedinţă comună, cât şi în privinţa celor care se adoptă în şedinţă separată. CCR precizează că propunerile legislative astfel elaborate vor urma, în mod necesar, procedura de dezbatere şi adoptare în şedinţă comună sau separată, cu luarea în considerare a prevederilor art.65, 74 şi 75 din Constituţie.
Prin urmare, propunerile legislative, care fac obiectul Comisiei speciale comune, se adoptă în şedinţe separate, cu respectarea competenţelor Camerei de reflecţie şi a celei decizionale, arată CCR.
